Problemele sunt sistemice, nu țin doar de criza Covid. Prăbușirea Finlandei și Germaniei
Testele PISA 2022, primele efectuate după pandemie, au dezvăluit o scădere „fără precedent” a progresului academic în multe țări occidentale, în special în UE.
Scorul mediu internațional la Matematică a scăzut cu 15 puncte, față de 2018, echivalentul unui volum de cunoștințe corespunzător pentru trei sferturi dintr-un an de învățare, iar Lectura a coborât cu echivalentul a jumătate de an. Doar la proba de Științe s-au înregistrat scoruri similare celor de la PISA 2018.
Nu este vorba doar de Covid…
„Rezultatele PISA 2022 arată o scădere a performanței elevilor fără precedent în istoria (sondajului – n.red.)”, a declarat Irene Hu, analist educațional al OCDE.
Germania și Franța s-au clasat pe locuri inferioare, elevii germani având performanțe mai slabe ca niciodată la toate cele trei probe centrale – citire, matematică și științe -, indicând un declin „îngrijorător”, a declarant Eric Charbonnier, expert OCDE în educație.
„Acest lucru indică faptul că problemele pe termen lung din sistemele de învățământ sunt, de asemenea, de vină pentru scăderea performanței”, arată experții OCDE, care sunt categorici:
„Nu este vorba doar despre Covid.”
Un factor cheie este „nivelul de sprijin primit de elevi din partea profesorilor și a întregului al personal al școlilor”, a explicat Irene Hu.
… după cum Nici investițiile mari nu explică integral performanța, deși sunt importante
Unele sisteme de învățământ nu au oferit resurse suficiente pentru sprijinirea elevilor, a declarat Eric Charbonnier, un alt analist al educației OCDE.
„Țările au investit în educație în ultimii 10 ani, dar poate că nu au investit eficient sau suficient în calitatea predării”, a spus el.
„De asemenea, vedem o implicare mai mică a părinților în progresul copiilor, comparativ cu 2018”, a adăugat el.
Deși a existat o oarecare corelație între cheltuieli și performanța academică, „istoria arată că țările hotărâte să construiască un sistem de învățământ de primă clasă pot realiza acest lucru chiar și în circumstanțe economice adverse”, se arată în raport.
„Lumea nu mai este strict împărțită între națiunile bogate și bine educate și cele sărace și prost educate”, mai menționează raportul de analiză a rezultatelor PISA 2022.
(Citiți și: ”Performanță românească la testele PISA: Deși alte state au pierdut zeci de puncte, România a rămas pe loc. Penultimul loc. Rezultate comparative”)
Educația germană mai slabă ca oricând – la Matematică, scădere de 25 de puncte față de 2018
Eșecuri consistente au fost înregistrate de elevii din națiuni bogate și sărace, mari și mici, însă rezultatele din Germania au șocat în mod deosebit, elevii din această țară obținând cele mai mici scoruri din istoria testării PISA. Parte din ele pot fi puse pe seama elevilor din medii imigrante care nu stăpânesc foarte bine limba germană.
La Matematică, elevii germani au obținut un scor de 475 puncte, comparativ cu 500 în studiul anterior, publicat în 2019. La Lectură, au avut o medie de 480 de puncte, în scădere față de 498 în urmă cu trei ani, iar Știința a scăzut la 492, de la 503.
Rezultatele le amintesc pe cele ale primului studiu PISA, din 2000, care a plasat Germania, cea mai mare economie a Europei, sub media OCDE și, de asemenea, a relevat corelații îngrijorătoare între mediul social și oportunitățile educaționale.
Cu privire la ramificațiile sociale scoase la vedere de rezultate, directorul PISA Doris Lewalter, cercetător în educație la Universitatea Tehnică din München și președinte al Consiliului de Administrație al Centrului pentru Studii Internaționale Comparate în Educație, a evidențiat lipsa de sprijin lingvistic în rândul anumitor categorii demografice. „Dacă avem elevi din medii imigrante, nu putem presupune că au stăpânit deja limba germană de învățământ când au venit în Germania”, a explicat Lewalter, citată de Deutsche Welle.
În 2012, 13% din elevii germani erau descendenți ai unor imigranți În 2022, ponderea a urcat la 26%. Acum, aproape unul din 10 elevi s-a născut în străinătate, ceea ce îl dezavantajează la intrarea în sistemul de învățământ german.
Franța mediocră
Aproape același lucru se poate spune despre Franța, acum un membru OCDE cu rezultate mediocre în educație, notează France24.
În pofida importanței sale economice și culturale, Franța se află doar pe locul 26 atât la matematică, cât și la alfabetizarea științifică și pe locul 29 la înțelegerea citirii.
La Matematică, elevii francezi au pierdut 21 de puncte față de rezultatele anterioare, o „scădere fără precedent”, se arată în raportul PISA. Chiar dacă situația nu este la fel de îngrijorătoare precum în Germania, autoritățile franceze sunt înspăimântate că centrul iluminismului ar putea deveni insignifiant din punct de vedere al talentelor culturale și științifice.
Problemele sistemului francez de educație sunt vechi de câteva decenii, iar intervențiile din ultimii ani nu au făcut altceva decât să înrăutățească situația.
Așa s-a întâmplat cu reforma din 1989 a ministrului Lionel Jospin, care urmărea creșterea numărului de absolvenți de bacalaureat prin simpla scădere a standardelor. În mod similar s-a întâmplat cu reforma din 2017 a fostului ministru al Educației Jean-Michel Blanquer, care le-a permis elevilor să-și aleagă disciplinele. Ea a făcut ca doar 56% din elevii de liceu să se înscrie la matematică în ultimul an.
Așa s-a ajuns ca mulți absolvenți de liceu să nu poată scrie corect în limba franceză, standard pe care în urmă cu două generații îl atingea majoritatea copiilor de 12 ani.
Prăbușirea Finlandei
Finlanda, lider European cândva, a înregistrat la PISA 2022 cea mai puternică scădere.
Prăbușirea poate fi explicat, într-o anumită măsură, prin „diversitatea mai mare a populației finlandeze de astăzi” și primelor efecte ale deficitului de profesori, care a început să se facă simțit.
Elevii finlandezi au obținut un scor mediu de 484 de puncte la alfabetizarea matematică, comparativ cu media OCDE de 472 de puncte. La această probă, Finlanda se află pe o traiectorie descendentă din 2006. Această evaluare reprezintă o scădere cu 64 de puncte față de 2006, anul când Finlanda a obținut cel mai mare scor, de 548 de puncte.
Scăderea performanței este evidentă la diferite niveluri de performanță. La începutul anilor 2000, în Finlanda, doar șapte procente dintre studenți erau slabi la matematică, pe când acum ponderea a urcat la unul din patru studenți.
(Citiți și: ”Un copil născut azi în România atinge doar 58% din potenţialul productiv, cel mai scăzut nivel din UE – analiză Erste”)
Estonia, campionul european
Cunoștințele și abilitățile tinerilor estonieni de 15 ani sunt în topul european și în primele opt locuri din clasamentul global, un clasament condus de țările asiatice.
Dintre țările europene, Estonia conduce la Matematică (împruenă cu Elveția), se află pe locul 1 și la Știință și conduce la Citire, alături de Irlanda.
Ministrul Educației și Cercetării, Kristina Kallas, a explicat că, în comparație cu alte țări, rezultatele estoniene se caracterizează prin faptul că mulți copii estonieni ating un nivel de bază de competență în matematică. „Aceasta înseamnă că profesorii noștri acordă multă atenție tuturor copiilor din clasă și obținem cele mai bune rezultate din lume nu numai datorită celor mai capabili copii, ci cu rezultate peste medie ale tuturor copiilor. Abilitățile profesorilor estonieni sunt explicația-cheie”.
Angajamentul Estoniei față de educație este evident și Education Estonia a devenit un adevărat brand ce a consolidat reputația țării.
Inovația digitală rămâne o piatră de temelie a educației estoniene, școlile utilizând tehnologie avansată pentru a pregăti elevii pentru un viitor digital. Cu toate acestea, echilibrul dintre metodele digitale și tradiționale de învățare asigură un mediu educațional cuprinzător și adaptabil.
Conform experților OECD, abordarea Estoniei se caracterizează prin incluziune și corectitudine, asigurând acces egal la educație de calitate, indiferent de background. Sistemele de formare profesională, de învățământ superior și de educație a adulților sunt renumite pentru calitatea, flexibilitatea și alinierea la nevoile industriei moderne.
Există, de asemenea, o paralelă interesantă între rezultatele PISA și performanța Estoniei ca națiune startup, cu cei mai mulți unicorni pe cap de locuitor. Ambele fenomene reflectă o mentalitate anume legată de educație și performanță. Rezultatele PISA arată că eleviii estonieni adoptă o mentalitate progresistă, demonstrând încredere în capacitatea lor de a modela viitorul. Sunt motivați să facă eforturi suplimentare pentru a-și îmbunătăți competențele.
****
