”Companiile zombi” din România, cumulează 15% din plățile restante în economie

Măsurile de sprijin pentru economia românească, afectată de pandemia de Covid și problemele generate de războiul din Ucraina, au avut și efecte nedorite. În Raportul BNR asupra stabilității financiare este analizat fenomenul înmulțirii companiilor neviabile din punct de vedere economic, denumite și firme zombi, cu repercusiuni multiple asupra economiei reale și a sistemului financiar.

Companiile se transformă în zombi în special în perioadele de recesiune, ceea ce determină reduceri de productivitate pe termen mediu și lung și slăbesc sectorul financiar. Dezvoltarea segmentului firmelor zombi poate fi însoțită de fenomene de evicțiune din piața creditului a firmelor performante (crowding-out) și de perturbare a mecanismelor concurențiale. Prezența unui număr mare de firme zombi menține la un nivel scăzut reziliența la șocuri a întregului sector al companiilor nefinanciare și limitează dezvoltarea acestuia, se arată în raportul citat.

Acest fenomen s-a amplificat după criza financiară din 2007 – 2008 la nivel european, însă cu amplitudine mai mare în cazul României. BNR spune că acest segment de firme zombi reprezintă între 6,3% și 7,9% în total activ, respectiv între 22% și 25,3% după ponderea lor în numărul total de companii.

Contribuție negativă la PIB de -0,3 p.p. pe an

Grupul de lucru al CNSM ( Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială) privind sănătatea financiară a companiilor, înființat în anul 2017, a estimat impactul negativ al dezvoltării segmentului de firme zombi în termeni de rată de creștere economică la -0,3 puncte procentuale (p.p.) pe an, în medie, în perioada 2007-2016, și, în termeni de pierdere a produsului intern brut nominal aferent anului 2016, la 10 miliarde de euro. Chiar dacă în ultimii ani numărul firmelor zombi a scăzut substanțial, ponderea acestora în economia românească continuă să se situeze peste valorile observate în UE.

Productivitatea acestor firme, măsurată ca raport între valoarea adăugată brută și numărul de salariați, reprezintă o treime din cea înregistrată de celelalte firme din economie.

De asemenea, contribuția acestor firma la activitatea economică este modestă (doar 4,3% la valoarea adăugată a sectorului), dar determină dereglări majore în ceea ce privește alocarea resurselor în economie, colectarea de venituri la bugetul de stat, guvernanța corporativă și disciplina la plată. Acestea cumulează 15% din plățile restante în economie, 14,5% din restanțele față de buget și au o durată de plată a furnizorilor dublă relativ la media sectorului (157 de zile comparativ cu 77 de zile).

Mecanismele existente de soluționare a problemelor legate de ieșirea de pe piață a companiilor zombi nu au eficacitatea necesară diminuării substanțiale a acestei vulnerabilități. Utilizarea procedurii insolvenței de către firmele zombi este foarte redusă (1% în intervalul de un an de la începerea dificultăților financiare, de 2,4% în doi ani și de 3,8% în trei ani).

În Uniunea Europeană, spre deosebire de firmele zombi, fenomenul insolvenței a cunoscut o intensificare, indicatorul privind apelarea la procedura insolvenței crescând în trimestrul al doilea din anul 2023 la cel mai mare nivel din anul 2015.

Evoluțiile economice sub așteptări, creșterea costurilor pe fondul crizei energetice și a războiului din Ucraina, majorarea ratelor de dobândă ca urmare a inflației persistente (rata de politică monetară a BCE s-a majorat de la 0% în iunie 2022 la 4,5% în septembrie 2023) a creat presiuni suplimentare asupra situației financiare a firmelor, multe dintre acestea confruntându-se cu dificultăți după pandemia COVID-19. Situațiile la nivelul țărilor au fost eterogene date fiind diferențele importante atât în ceea ce privește procedura insolvenței, cât și condițiile macroeconomice și măsurile de sprijinire a economiei din perioada pandemiei.

Spre exemplu, în Ungaria și Țările de Jos creșterile au fost semnificative (de peste 50 la sută în medie în primele două trimestre ale anului 2023 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior), în timp ce în Danemarca și Bulgaria numărul insolvențelor s-a redus în medie cu peste 15 la sută în aceeași perioadă. După sectorul de activitate, se observă menținerea unei dinamici alerte în cazul sectoarelor transport și HoReCa, acestea fiind și sectoarele mai afectate de pandemia COVID-19, dar și de evenimentele climatice extreme din ultimii ani.

Firmele zombi supraviețuiesc din datorii

În România, segmentul companiilor zombi este mai mare decât media europeană. Ponderea sectorului a variat între 2,6% înainte de criza financiară din perioada 2007-2008 și 10,2% în anul 2010, revenind ulterior la 3,1 la sută în anul 2022.

Dezvoltarea rapidă a segmentului companiilor zombi a afectat și sectorul financiar autohton, generând pierderi și limitând capacitatea acestuia de acordare de credite noi companiilor nefinanciare. În anul 2010, o cincime din volumul creditului acordat companiilor nefinanciare era deținut de firme zombi, cea mai mare parte fiind acordat de către bănci (peste 80 la sută), în special în valută (în jur de 80 la sută).

În prezent finanțarea firmelor zombi acordată de către instituțiile financiare românești reprezintă mai puțin de 5% din totalul creditului, iar rata de neperformanță pentru acest portofoliu este de 2,8% (august 2023).

Companiile zombi au un nivel de capitalizare extrem de redus, fiind finanțate sub formă de împrumuturi de către acționari și/sau companii din grup sau afiliate. Acest tip de finanțări au crescut substanțial în importanță în ultimii ani, de la 25% în total datorii în anul 2010 la 42% în anul 2022. Utilizarea preponderentă de resurse financiare de natura datoriei, obținute în special de la acționari sau societăți afiliate, ar putea indica și un posibil comportament de optimizare fiscală deoarece acest tip de finanțare permite distribuiri de venituri, deductibile fiscal, și în condițiile în care firmele nu obțin profit.

Finanțarea externă reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de finanțare pentru companiile zombi. Contractarea de credite de la companii membre ale grupului sau alte companii nerezidente s-a făcut în mare parte la rate de dobândă superioare creditelor în valută acordate de băncile autohtone ceea ce ar putea arăta un posibil mecanism de transferare de venituri către grup.

***