Buget 2024 – Consiliul Fiscal vede ”venituri ipotetice” de 19 mld. și un deficit de 6,4%, față de 5% cât estimează guvernul

Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar pe cash se va cifra la finele anului 2024 în jurul valorii de 6,4% din PIB, pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, se arată în concluziile Opiniei Consiliului Fiscal privind Legea bugetului pe anul 2024. Deficitul este evaluat de guvern în construcția bugetară la 5% din PIB.

Consiliul Fiscal subliniază că o consolidare fiscală credibilă poate liniști piețele, poate menține economia atractivă pentru investitori. Împreună cu reforme și cu investiții majore ar crește PIB-ul potențial și susține o creștere economică sensibil peste media din UE. Ar aduce și o diminuare importantă a deficitului de cont curent.

Principalele concluzii ale Opiniei Consiliului Fiscal, publicate la patru zile de la aprobarea în Parlament a Proiectului Legii Bugetului 2024, sunt:

• Corecția deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simț, logică.  

• Măsurile fiscale, adoptate de guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1%  din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câțiva ani. 

• Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. 

Veniturile bugetare trebuie crescute la peste 30% din PIB

• Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 este realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. 

• CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale.

• La orizontul anilor 2027-2028, România, prin reforme fiscale și pe piața muncii, printr-o colectare de venituri fiscale mai bună, prin alte reforme, ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB. CF consideră că un asemenea nivel de venituri fiscale este necesar, având în vedere provocări actuale și viitoare.

• CF a subliniat în mod constant în rapoartele și opiniile sale faptul că pentru România fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice.

• CF apreciază că, în absența unor politici suficient de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar și creșterea gradului de colectare, balanța riscurilor este clar înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.

• Construcția bugetară pentru anul 2024 are în vedere o țintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp din PIB, față de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB.

Consiliul Fiscal nu poate lua în considerare venituri ipotetice de 19 mld. lei

• Privind includerea ex-ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării / digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenței. În consecință, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.

• Evoluția în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii.

• CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială, reprezentând circa 0,26% din PIB.

• În aceste condiții, CF semnalează existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcției bugetare actuale.

***