Bivoli albi din Egipt, aduși în Transilvania de baronul Samuel von Brukenthal

Reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal din apropierea
Sibiului, de la Avrig era o fermă profitabilă. Alături de cochetul
palat de vară construit în stil baroc, domeniul de la Avrig
dispunea și de o lăptărie, un joagăr și două cârciumi.

Colaborând cu
țăranii locali, a reușit adaptarea unor culturi la condițiile
climatice specifice zonei. Printre acestea se numără cultura
cartofului și cultivarea trifoiului pentru îmbunătățirea hranei
animalelor. În consemnări din anul 1788 apare introducerea în zonă
a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr,
scrie Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, pe pagina de Facebook a
instituției.

În grădina de
zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig
erau cultivate fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în
epocă. De asemenea, Samuel von Brukenthal a fost interesat de
îmbunătățirea raselor autohtone, a importat oi din Spania și
bivoli albi din Egipt.

Bivolii albi au avut
parte de o îngrijire specială, fapt pentru care înmulțirea
acestei rase în Transilvania a ajuns chiar la urechile mai multor
persoane importante din aceea vreme din Europa. Însuși Împăratul
Iosif al II-lea văzuse cu ochii lui bivolii în decursul șederii
sale în Transilvania.

La 10 martie 1784
Împăratul scrie cancelarului Curții : „Scrieți-i baronului
Brukenthal că îi rămân îndatorat pentru muncă; el să trimită
bivolii la Triest și să mă anunțe de cheltuieli, pe care eu le
voi achita. Joseph“.

În toamna anului
1784 se cunoaște faptul că Brukenthal trimite la dorința
Împăratului șase femele și doi masculi, care ajung cu bine la
Neapole. Animalele valorau 400 de guldeni, iar pentru transport s-au
plătit 487.

Într-o scrisoare
nedatată, contele Brigido confirmă sosirea celor „opt bucăți de
bivoli“, care au ajuns la Triest pe 14 Iunie.

„Deoarece
animalele sunt obosite, e nevoie de câteva zile de odihnă, fiind
nevoie și de igiena și curățirea lor. Mă gândesc să aduc
animalele peste câteva zile pe vaporul pregătit de dinainte și sub
supravegherea personalului, care i-a însoțit din Transilvania și
până încoace, cărora le voi da și un emisar însoțitor, care
știe limba italiană, să trimit vaporul spre Manfredonia.“

Pe lângă creșterea
bivolilor albi, care astăzi se pot vedea în grădina zoologică din
Timișoara, Brukenthal împreună cu autoritățile din Transilvania
investesc în politica de înnobilare a raselor autohtone de oi și
implicit a îmbunătățirii lânii autohtone.

Astfel Brukenthal
comandă berbeci din Spania și din Italia de nord, din Padova.
Animalele de prăsilă au fost încredințate țăranilor din zonă.
Experimentul se pare că ar fi eșuat în 1785, deoarece 1200 de
animale nu au suportat clima și au murit.

Succesul a venit
abia atunci când animalele au fost mutate pe Valea Mureșului.
Reușita Baronului a fost menționată în Siebenbürgische Zeitung
care scria laudativ: „Nivelul economic al Transilvaniei ar atinge
în scurt timp un grad înalt dacă ar fi mai mulți magnați și
seniori care să depună astfel de strădanii pline de rîvnă precum
Excelența sa, guvernatorul von Brukenthal…

Pe lângă faptul că
lucrarea pământului, hambarele și morile sale pot servi drept
exemplu, la el și creșterea vitelor se remarcă în mod exemplar.“

Din toate acestea se
observă faptul că Samuel von Brukenthal a transformat Avrigul și
Transilvania într-o exploatație agricolă model și foarte modernă.

Materialul face
parte din proiectul Ce a făcut cu adevărat Samuel von Brukenthal –
inițiat de Alexandru Constantin Chituță cu prilejul împlinirii în
2023 a 206 ani de la deschiderea Muzeului Național Brukenthal și a
220 de ani de la moartea sa.

Bibliografie:

• Siebenbürgische
  Zeitung, 8 martie 1784; Landwirtschaftliche Blätter für
  Siebenbürgen, Sibiu, 1920;

• Raluca Maria Frâncu,
  Raluca Maria Teodorescu, Brukenthal 300, un om, un muzeu, o istorie,
  Ed. Muzeului Național Brukenthal, 2022;

Lisa Fischer, Edenul
de dincolo de codri, Ed. Schiller, Sibiu, 2007.

Mai multe pentru tine…