Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc

La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și
localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure
care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube
materiale majore, au stârnit panică în rândul populației, mai
ales că nimeni nu-și mai amintea ca prin zonă să se mai fi produs
astfel de seisme.

Specialiștii din
cadrul Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP) au
atras însă atenția că, în Gorj, s-au mai produs seisme similare,
cele mai puternice și „recente“ având loc în anii 1943 și
1966.

De altfel, primul
cutremur major care a lovit România în secolul XX s-a produs tot
într-o zonă neobișnuită cu astfel de fenomene. În dimineața de
13/26 ianuarie 1916, la ora 9:38, un seism cu o magnitudine de 6,5 a
zguduit zona Munților Făgăraș și împrejurimile. Mișcarea
pământului a fost resimțită puternic în județele Vâlcea, Argeș
și Muscel. Totuși, ceea ce i-a speriat și mai tare pe locuitorii
din județele afectate a fost multitudinea de replici care s-au
produs până în luna mai a acelui an.

Însă zona în care
au avut loc cele mai devastatoare cutremure care au afectat spațiul
românesc de-a lungul timpului este Vrancea.

14 octombrie 1802 va
rămâne în istoria românilor drept una dintre cele mai nefaste
zile. Chiar în acea zi era sărbătorită Sfânta Paraschiva, iar în
cele mai multe dintre biserici slujba religioasă tocmai se încheiase
sau era pe punctul de a se încheia, când, la ora 12:55, s-a produs
în Vrancea cel mai puternic cutremur care a afectat spațiul
românesc.

Cutremurul a avut o
magnitudine de 7,9 și o durată de aproximativ două minute. Seismul
a fost atât de puternic, încât a fost resimțit de la Moscova și
până la Istanbul. Cutremurul a curmat multe vieți omenești și a
provocat mari pagube materiale. Întreaga societate a fost șocată
de eveniment, tot atunci s-a rupt și unul dintre cele mai vestite
monumente din București, Turnul Colței, ansamblu arhitectural
emblematic pentru acele vremuri.

Doar 36 de ani mai
târziu, la 11/23 ianuarie 1838, un alt cutremur devastator avea să
se producă în Vrancea. Consulul francez la București,
Chateaugiron, consemna că distrugerile suferite de oraș în urma
producerii seismului „sunt imense și nu pot fi evaluate“.

Apoi, vreme de mai
bine de un secol, România nu a mai fost lovită de niciun cutremur
catastrofal. La 10 noiembrie 1940, un alt seism devastator s-a produs
în Vrancea. Specialiștii au comparat acel cutremur cu cel produs în
1802. La ambele mișcări telurice, propagarea energiei seismice a
fost spre nord, nord-est, ceea ce arată că adâncimea focală a
fost asemănătoare (130-150 km), provocând daune imense, atât în
Moldova,cât și în Muntenia.

La 37 de ani de la
cutremurul din 1940, România era zguduită din nou de o altă mare
mișcare de pământ. Seismul din 4 martie 1977 a fost asemănător
cu cel care a avut loc în 1838, ambele producându-se la o adâncime
similară (90-110 km), undele seismice migrând către sud-vest.

Dar seisme extrem de
puternice au mai fost consemnate de-a lungul veacurilor. Chiar în
timpul domniei lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească sau
alui Ștefan cel Mare în Moldova, cutremurele au provocat mari
distrugeri.

Povestea acestor
cutremure nefaste, dar și a altor mișcări seismice mai puțin
cunoscute este redată în numărul de primăvară al revistei
„Historia Special“, disponibil la toate punctele de distribuție
a presei, în perioada 29 martie – 25 iunie 2023, și în format
digital pe paydemic.com.

Cumpără acum!

Mai multe pentru tine…