Documentul aderării la Air-Schengen – Anexa celor 5 puncte și condiția: Cum și-a rezolvat Austria problemele interne pe spatele României și Bulgariei

Primirea României și Bulgariei în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime a fost decisă de Consiliu în data de 30 decembrie 2023 după o ultimă rundă de negocieri între Austria, România și Bulgaria.

Miza autorităților române a fost, în ultimă instanță, să obțină asigurări că integrarea cu frontierele terestre se va produce în scurt timp după acest prim pas. Negociatorii români au obținut doar o promisiune vagă: ”angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.

Mai mult, această discuție va depinde de ”implementarea cu succes a tuturor măsurilor complementare şi angajamente (punctele 1-5) care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migrației în Austria”. Acest lucru înseamnă că ar sta în puterea României și Bulgariei – care nu sunt vecine cu Austria – să scadă imigrația în Austria.

Promisiunea: Consiliul ”se va strădui” să ia o decizie de ridicare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne

Hotărârea Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor din Acquis-ul Schengen în Republica Bulgaria și România transmite:

Articolul 1

De la 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și între Bulgaria și România vor fi ridicate, iar prevederile acquis-ului Schengen menționate în anexă se aplică Bulgariei și României între ele și în relațiile lor cu Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatului Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonia, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda și Regatul Suediei, precum și Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Confederația Elvețiană.

Consiliul se va strădui să ia o decizie de ridicare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne. Decizia respectivă va fi luată de către Consiliu, în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005.

Articolul 2

Vizele naționale de scurtă ședere emise de Bulgaria și România înainte de 31 martie 2024 rămân valabile pe perioada lor de valabilitate, în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre sau al șederii intenționate pe teritoriile lor, în conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunea Europeană.

O anexă în 5 puncte. Și o condiție neașteptată

Consiliul precizează că o declarație comună Austria-România-Bulgaria este parte integrantă a comunicării. Această declarație vorbește de ”continuarea eforturilor comune de combatere a migrației ilegale (măsuri și angajamente complementare)”.

Documentul oficial precizează:

1). Consolidarea în continuare a protecției la frontierele externe ale UE. Bulgaria și România ar trebui sprijinite în continuare în protejarea exteriorului frontierele UE – un efort întreprins în beneficiul UE27:

• Prezența FRONTEX la frontiera bulgaro-turcă ar trebui să fie cel puțin triplată; în plus, prezența polițiștilor de frontieră FRONTEX la frontiera sârbo/bulgară ar trebui mărită.
• Sprijin financiar substanțial acordat de Comisia Europeană pentru protecția frontierelor externe bulgare și române (extinderea frontierei supravegheate. de exemplu, vehicule de teren, drone, sisteme electronice de supraveghere, gard de intretinere).
• Stabilizarea proiectelor-pilot la frontierele externe (BG-TK și RO-SER) și angajarea trecerea la un aranjament mai structural (de exemplu, un plan de acțiune comun sau o declarație cu Comisia Europeană și Agenții).

2) Întărirea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria și România precum și de România la granița cu Ungaria (de exemplu, echipe multilaterale pentru măsuri compensatorii care creează un sistem cu mai multe filtre pentru a aborda în continuare neregulile migrație

3) Lucrând împreună pentru a limita mișcările secundare în conformitate cu dreptul Uniunii, în special prin angajamentul de a aplica, rapid și diligent, în întregime acquis-ul Dublin, prin retragerea imediată a tuturor solicitanților de azil pentru care Bulgaria și România sunt responsabile în conformitate cu Regulamentul Dublin ( și viitorul Regulament privind managementul azilului și migrației), fără limitări (în special în ceea ce privește numărul de persoane care urmează să fie repatriate într-o lună), prin preluarea beneficiarilor de protecție internațională în BG și RO precum și prin garantarea rapidității (max. 3 zile lucrătoare) de răspuns la cererile de preluare. Acest lucru este relevant în special pentru solicitanții de azil afgani și sirieni.

Procedând astfel, recunoaștem importanța unui sistem de azil funcțional pentru funcționarea spațiului Schengen. În plus, transmitem semnalul că solicitanții de azil nu își pot alege țara de destinație și că cererea lor de azil va fi procesată de statul membru responsabil.

4) Desfășurarea de consilieri în documente (inclusiv consilieri austrieci) pentru zborurile relevante pe aeroporturile din Bulgaria și România; controale la fața locului la sosirea în Austria, în conformitate cu dreptul Uniunii.

5) Angajamentul de a discuta în 2024 asupra unui spațiu Schengen funcțional și a lucrărilor pregătitoare pentru măsuri compensatorii la granița cu România și Bulgaria.

Și condiția – Pașii următori:
Angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre, în funcție și de implementarea cu succes a tuturor măsurilor și angajamentelor complementare (punctele 1-5) care să conducă la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii din Austria.

Răzvan Nicolescu, în presa bulgară: ”Sunt dezamăgit – condițiile nu fac parte din Criteriile Schengen – Scăderea migrației în Austria nu are nicio legătură cu România sau Bulgaria”

Răzvan Nicolescu, expert în energie și președintele Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice, asociație care lansat o petiție pentru admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, susținută pe 12 iulie 2023 de către 80% dintre europarlamentari și care a fost transformată într-o rezoluție a UE care condamnă Austria, a comentat în presa bulgară decizia Consiliului.

”Dacă ar fi fost doar decizia, aș fi fost mulțumit. Sunt foarte dezamăgit de declarația comună făcută de Bulgaria, România și Austria, care este o anexă la decizie. Nu sunt mulțumit, pentru că există cinci condiții noi care nu fac parte din criteriile Schengen.

Și pe deasupra, există și o a șasea condiție pentru a avea acces la granițele terestre, care este scăderea migrației în Austria. Asta nu are nicio legătură cu România sau Bulgaria. Nu suntem vecini cu Austria. Nu putem fi trași la răspundere pentru migrația care vine din altă parte, din Serbia, Ungaria, Croația, Slovenia, Italia. Acest lucru este foarte ciudat din punctul meu de vedere.

Guvernele din Bulgaria și România prezintă această decizie sau acord ca o victorie. În același timp, vedem că condițiile austriece care au fost anunțate la începutul lunii decembrie 2023 au intrat complet în acest document. Guvernul Austriei dă dovadă de un comportament complet anti-european.

Ni s-a cerut să avem mai multe verificări între România și Bulgaria. Acest lucru este total anti-european. De ce trebuie să o facem? Cine va plăti pentru asta? Și care este motivul? Este populism. Acest lucru are ceva de-a face cu agenda lor politică internă și este complet anti-european”, a explicat Răzvan Nicolescu pentru publicația bulgară Cross Border Talks.

***