Primărița Amsterdamului – pledoarie pentru reglementarea comerțului și consumului de droguri. Argumente ei ca statele să intre în joc

The Guardian publică vineri un editorial scris de primarul orașului Amsterdam, Femke Halsema (foto), care atrage atenția asupra creșterii alarmante a comerțul ilegal cu droguri, fenomen ce pune în pericol societatea olandeză.

Considerând că războiul împotriva traficului de droguri nu poate fi câștigat, ea pledează pentru o altfel de implicare a statului: reglementare, monopol de stat și furnizare în scopuri medicale.

Argumentele sale, care apar în contextul în care Amsterdam va găzdui pe 26 ianuarie o conferință internațională privind reglementarea pieței de droguri, în cele ce urmează (cu precizarea că intertitlurile aparțin redacției):

”Obișnuiam să privim cu un anumit dispreț războiul împotriva drogurilor purtat la nivel global”

”În Țările de Jos, obișnuiam să privim cu un anumit dispreț „războiul împotriva drogurilor” purtat la nivel global. Soluțiile internaționale au fost interzicerea, incriminarea, pedepse și sentințele aspre; în vreme ce politica noastră națională în materie de droguri s-a concentrat timp de decenii pe reducerea riscurilor de sănătate pentru consumatori – și a avut un succes relativ.

Suntem indulgenți cu drogurile ”slabe”, cum ar fi canabisul, permițând uzul personal în condiții specifice. Drogurile ”tari” sunt ilegale din punct de vedere tehnic, dar deținerea unor cantități mici (cum ar fi o jumătate de gram de cocaină sau o pastilă de ecstasy) nu este, adesea, urmărită penal.

Poliția a luat măsuri împotriva celor mai mari traficanți de droguri, care operau în principal la nivel local. În Țările de Jos au existat – și există – crime produse sub influența drogurilor sau crime pentru supremația traficului cu droguri, dar acestea au rămas urmăribile și în mare măsură gestionabile. Traficul de droguri cu greu ne-a afectat economia sau viața de zi cu zi.

Rotterdam, centru global de tranzit pentru cocaină

Nu mai este cazul, acele vremuri au trecut. Stimulat de globalizare și de criminalitatea internațională, comerțul ilegal cu droguri a devenit mai profitabil, mai profesionist și mai violent. Iar efectele sunt dezastruoase.

În ultimul deceniu, portul Rotterdam, cel mai mare port din Europa, a devenit un centru global de tranzit pentru cocaină. Autoritățile olandeze și-au sporit eforturile de combatere a traficului de droguri, dar nu au schimbat și abordarea.

Cifrele recente arată o creștere record a cantității de cocaină confiscate, de la puțin peste 22.000 kg în prima jumătate a anului 2022 la 29.702 kg în prima jumătate a anului 2023. Deși acest lucru poate părea încurajator la prima vedere, ilustrează de fapt amploarea imensă a ceea ce se întâmplă. Abordarea noastră actuală în lupta împotriva drogurilor este ca și cum am strânge apa de pe podea dar nu închidem robinetul care curge.

Copii sub 14 ani sunt folosiți drept „dealeri de cocaină”

Tendințele recente în traficul de droguri ridică o problemă foarte serioasă: copii sub 14 ani sunt atrași în acest comerț ilegal, fiind folosiți drept „dealeri de cocaină”. Pe măsură ce sumele sechestrate au crescut, la fel și violența. În ultimii cinci ani, trei persoane cheie într-un dosar penal de amploare împotriva unui sindicat internațional de droguri au fost ucise în plină zi la Amsterdam: fratele unui martor, avocatul său și un cunoscut jurnalist care urmărea procesul.

Amsterdam, ca centru financiar internațional, servește acum drept piață în care se estimează cererea de droguri, se negociază și se fac plăți din și în întreaga lume. A devenit o destinație pentru spălarea banilor din droguri și locul de unde aceștia pleacă spre paradisurile fiscale. Banii cartelurilor contaminează din ce în ce mai mult economia legală, în special în domeniul imobiliar, al serviciilor de afaceri și al ospitalității.

”Dacă vom continua pe calea actuală, economia noastră va fi inundată de bani murdari”

Dacă vom continua pe calea actuală, economia noastră va fi inundată de bani murdari, iar violența va atinge cote maxime. Acest lucru duce la perturbări sociale, la deteriorarea cartierelor, la generații de tineri vulnerabili care vor fi ademeniți în infracțiuni și la subminarea statului de drept. Fără o schimbare fundamentală de curs, Țările de Jos sunt în pericol să devină un narco-stat.

Provocările cu care ne confruntăm acum în Țările de Jos nu sunt o consecință a politicii noastre liberale în materie de droguri. Mai degrabă invers.

Eforturile de a ne alinia la tendințele globale de interzicere a drogurilor pot avea rezultate contraproductive

Luați în considerare abordarea guvernului olandez cu privire la MDMA, influențată de războiul global împotriva drogurilor, care a devenit din ce în ce mai represiv de la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 90.

Sub presiunea internațională, Țările de Jos au plasat MDMA, care este cunoscut ca un drog de petrecere și perceput ca fiind relativ inofensiv, sub Legea Opiului din 1988, clasificându-l drept drog ”greu”. Această schimbare a contribuit, din neatenție, la ”rentabilitatea” producției ilegale de MDMA și a creat un model de afaceri profitabil pentru organizațiile criminale, așa cum demonstrează valoarea stradală estimată la 18,9 miliarde euro a producției anuale de ecstasy în Țările de Jos.

Această experiență dezvăluie modul în care eforturile de a ne alinia la tendințele globale de interzicere a drogurilor pot avea rezultate contraproductive.

”Războiul împotriva drogurilor este contraproductiv”

Problemele din Țărilor de Jos arată necesitatea unei schimbări globale în abordarea actuală. Nu este o chestiune de a renunța la politica noastră centrată pe utilizator, ci mai degrabă de a pleda pentru recunoașterea internațională a faptului că războiul împotriva drogurilor este contraproductiv.

Aceasta înseamnă că alternativele ar trebui dezbătute urgent în guvernele locale, în parlamentele naționale și, mai ales, în adunările internaționale.

Interzicerea drogurilor este consacrată în tratate internaționale ce limitează spațiul pentru politicile naționale în materie de droguri, ceea ce înseamnă că va trebui să construim noi alianțe internaționale care să acorde prioritate sănătății și siguranței față de măsuri punitive. Acest lucru va implica un efort de colaborare pentru a revizui și, eventual, a revizui aceste tratate, promovând un mediu global în care politicile inovatoare, centrate pe sănătate, pot fi implementate fără bariere legale.

Exemple istorice care ne pot ajuta să găsim alternative

Există o mulțime de exemple istorice care ne pot ajuta să găsim alternative la războiul împotriva drogurilor. De la începutul anilor 1980, introducerea în Țările de Jos a centrelor ”fără risc” pentru furnizarea de metadonă sau heroină, le-a îmbunătățit dependenților condițiile de viață, sănătatea și calitatea vieții, în timp ce pagubele și criminalitatea cu droguri au scăzut.

Capitala Elveției, Berna, a anunțat recent ideea legalizării vânzării de cocaină, cu scopul de a spori controlul și măsurile preventive. Aceasta urmează demarării unui proces de vânzări legale de canabis în oraș. Un alt exemplu minunat este Uruguay, unde guvernul a legalizat canabisul pentru uz recreațional, medicinal și industrial și a înființat o piață reglementată pentru canabis, cu reguli stricte privind producția, distribuția și vânzarea.

Reglementarea pieței, monopolurile guvernamentale sau furnizarea în scopuri medicale sunt doar câteva dintre alternativele posibile, nu neapărat exclusive. Dar niciuna nu este o soluție rapidă. Infractorii au arătat că vor folosi violența pentru a-și proteja profiturile, iar riscurile pentru sănătate ale unor droguri sunt încă uriașe.

Aceasta înseamnă că trebuie să schimbăm cursul în mod deliberat și atent și, de asemenea, să luăm în considerare o reacție temporară. Nimic din toate acestea, însă, nu poate fi o scuză pentru a nu lua măsuri. Viitorul tinerilor noștri, calitatea vieții noastre, stabilitatea economiei noastre și statul de drept sunt în joc.”

*

(Citește și: ”Oficiali belgieni cer ca armata să conducă lupta împotriva traficului de droguri din portul Anvers”)

***