larga prăpastie față de economiile vecine

În timp ce România nu reușește să depășească pragul de 0,5% din PIB la totalul cheltuielilor (fonduri publice și private) cu Cercetarea și Dezvoltarea (C&D), companiile din patru state membre din regiune înregistrează deja contribuții de peste 1% din PIB la acest indicator.

Ceea ce ar trebui să îngrijoreze guvernanții este că sumele derizorii alocate de stat acestui sector NU sunt completate în mod consistent de cheltuielile C&D ale companiilor private, așa cum se întâmplă în țările vecine.
Firmele din Polonia au cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru Cercetare și Dezvoltare (R&D) în 2022, iar cele din Cehia, care are o populație de 10,5 milioane de locuitori, aproape 3,5 miliarde.
Mediul privat din România a cheltuit pentru C&D puțin peste 800 de milioane de euro.

În acest tablou defavorabil al momentului, guvernanții români nici nu-și mai propun ținte serioase, spre deosebire de vecinii lor, astfel încât, în timp ce statele din regiune se vor apropia de media UE (de 2,23% în 2022), România va rămâne în urmă.
Țara noastră și-a fixat noul obiectiv la 1% din PIB pentru sfârșitul acestui exercițiu financiar european (2027), target ratat la primul termen – 2020.
Spre comparație, Cehia și-a propus ca în 2025 să aloce domeniul C&D, combinat, din fonduri publice și private, 2,5% din PIB.

Or, fără Cercetare și inovare, valoarea adăugată în economie va rămâne mică: contează nu numai cantitatea, ci mai ales calitatea investițiilor.

În termeni absoluți, campioana din regiune este Polonia, cu 6,285 de miliarde de euro, dar ca pondere în PIB se remarcă Slovenia (unde procentul este de 1,48%) și Cehia – 1,26% din PIB, cheltuieli ale mediului privat cu Cercetarea și Dezvoltarea.

În Ungaria și Estonia, cheltuielile private cu C&D erau de1% din PIB în 2022, iar Polonia s-a situat în apropierea plafonului, 0,96%.

Media UE a cheltuielilor cu Cercetarea efectuate de mediul de business a fost în 2022 de 1,48%, la care s-au adăugat și cheltuielile publice ale statelor.

Doar în Letonia (1,88 milioane locuitori), sectorul privat alocă mai puțin decât România C&D, dar pe total surse, Cercetarea din letonia beneficiază de 0,75% din PIB, față de 0,46% în România.

Se remarcă evoluția din Cehia, care s-a apropiat de Irlanda (3,48 miliarde de euro, față de 3,88 miliarde euro), în pofida startului mult întârziat în competiția internațională din domeniu.

Cheltuielile cu Cercetarea ale mediului de afaceri, un indicator pentru valoarea adăugată a economie și factor esențial pentru creșterea pe termen lung

În statele puternic dezvoltate, ponderea cheltuielilor C&D ale companiilor este mult superioară superioară mediei globale și regionale. Dacă în UE media a fost trasă în jos de estul continentului, până la 1,48% din PIB, performerii Uniunii înregistrează procente similare celor mai dezvoltate state:

În Coreea de Sud, cheltuielile cu Cercetarea ale mediului privat au fost de 3,90% din PIB
SUA – 2,68%
Japonia – 2,26%
Belgia (2,53%)
Suedia – 2,51%
Austria – 2,20
Germania – 2,11%

De altfel, decalajul în domeniu existent între UE și principalii săi competitori la nivel global, indică toate analizele Comisiei Europene referitoare la Cercetare, dezvoltare și Inovare, provine din diferența investițiilor în domeniu ale mediului de business.

De unde provin diferențele în regiune

Când este vorba despre investițiile străine în C&D, infrastructura de transport nu joacă niciun rol, așa cum este cazul producției industriale. Esențiale sunt facilitățile acordate pentru actorii din domeniu, adică locul în lista de priorități a guvernanților, predictibilitatea legislativă și, mai ales resursa umană.

Guvernele care s-au succedat în țara noastră au ignorat Cecrcetarea și Educația, iar efectele se văd în limitările de creștere și dezvoltare ce se manifestă tot mai pregnant.

Spre deosebire de România, de exemplu, fondurile alocate C&D în Polonia au crescut în ritm susținut în ultimii ani, corespunzător cu politicile de dezvoltare pe termen lung concepute. Polonia a consemnat un avans cu aproape 19% al alocărilor totale, în șapte ani ajungând la 1,5% din PIB, în 2022, față de 1% în 2015. Aproape 65% din total este contribuția privatului.

Un studiu din 2022 al KPMG, arăta că în Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare atingeau valori semnificative, de până la 300% din totalul cheltuielilor. Conform datelor furnizate de la Banca Mondială, citate de studiul KPMG, printre jucătorii cheie la nivel mondial în materie de cheltuieli cu CDI ca procent din PIB se numără: Israel (5,44%), S.U.A (3,45%), Coreea de Sud (4,81%), Japonia (3,26%) şi Suedia (3,14%).

Cu degetul pe rană: resursa umană

În ceea ce privește resursa umană, situația este dramatică.

În România, doar 0,39% din forța de muncă este reprezentată de angajații din C&D, în timp ce în Cehia ponderea este de 1,28%, peste media de 1,21% a UE, iar în Polonia, de 0,65%.

În cifre absolute, Polonia, cu o populația de 37,8 milioane avea în 2022 un numar de 321.400 de persoane implicate în cercetare și dezvoltare experimentală. În România existau sub 50.000 de salariați, din care 10.000 Nu erau cercetători sau tehnicieni, iar în companii (cu obiect de activitate C&D principal sau secundar) activau sub 15.000.

Marea diferență vine din aval, din bazinul unde se formează aceste talente tot mai căutate în întreaga lume. În timp ce rata absolvenților de studii superioare în totalul populației tinere (25 – 34 de ani) a depășit de câțiva ani plafonul de 40% în Polonia, România se apropie de 25%.

Cu astfel de resurse disponibile, în Polonia operează peste 10.000 de afaceri inovative și și-au deschis centre de cercetare zeci de giganți din domeniul tech.

În 2021, Google şi-a lansat în mod oficial centrul polonez de cloud din Varşovia, prima facilitate din Europa Centrală şi de Est, pentru a furniza infrastructură cloud pentru companii din Polonia şi din ţările vecine.