”Reforma pensiilor” a crescut cheltuielile cu 3 mld.

Un nou val de pensionări are loc în magistratură și în structurile militarizate, pentru a prinde reglementările mai favorabile din vechile legi ce reglementau regimul pensiilor speciale.
În 2023 s-au pensionat 10.000 angajați ai Ministerului de Interne – MAI (polițiști, jandarmi, poliție de frontieră etc) din care 2.500 numai în luna decembrie.

Valul de pensionări la vârste speciale a crescut și mai mult deficitul de personal, iar retragerile vor continua: pentru că așa-zisa reformă a pensiilor speciale, intrată în vigoare, le permite celor care îndeplineau la sfârșitul anului trecut condițiile de retragere din activitate să se pensioneze pe sistemul vechi încă cinci ani, iar data de 01 ianuari2 2024 este o bornă:

cei care s-au pensionat ar fi câștigat mai puțin dacă ar fi rămas să muncească.

Pe lângă MAI, în luna decembrie și primele 10 zile din acest an, președintele Klaus Iohannis a semnat decrete de pensionare pentru cel puțin 44 de magistrați și 6 generali de armată.

Deși fenomenul are loc de mai mulți ani, el a înregistrat vârfuri în diverse momente: după ce reforma a devenit jalon în PNRR sau când Comisia Europeană insista că toate pensiile trebuie aliniate principiului contributitivității, fără excepție.

În ceea ce privește MAI, de exemplu, ministrul Cătălin Predoiu declara că în ultimii 3 ani s-au pensionat aproximativ 30.000 de angajați ai Ministerului de Interne.

În cele din urmă, legea a ieșit mult edulcorată față de rigorile stabilite ca premise, astfel încât scopul inițial, de reducere a cheltuielilor statului cu pensiile speciale, va fi atins peste câteva decenii.

(Citește și: Magistrații se vor pensiona la 60 de ani începând din… 2062: Raport de admitere pe modificarea legii pensiilor speciale)

Cei care s-au pensionat ar fi câștigat mai puțin dacă ar fi rămas să muncească

Calculele arată că, în afară de beneficiile date de faptul că se pot pensiona la 50 de ani sau mai puțin, în momentul de față, pentru magistrați și cei din sistemele militarizate este mai avantajos financiar să te pensionezi, decât să muncești, după data de 01 ianuarie 2024.

Specialii pot ieși cu o pensie ce reprezintă chiar 100% (dar nu mai mult, spune noua lege) din media veniturilor din ultimul an de activitate (grație suplimentării ”optimizate” a acestor venituri în ultima sau ultimele luni de activitate) la care se adaugă majorarea de 13,8% aplicată pensiilor de la 1 ianuarie anul acesta.
În schimb, cei care își prelungesc activitatea în loc să se pensioneze au primit doar creștere salarială de 5%.

Vicepreședintele Sindicatului Europol, Ion Stuparu, a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că cei mai mulți dintre noii pensionari au plecat din sistem pentru că sunt nemulțumiți de condițiile tot mai grele de muncă și salariile mici. Polițiștii, spune Ion Stuparu, sunt una dintre puținele categorii cărora nu li s-au acordat toate majorările prevăzute până la sfârșitului lui 2023 în Legea salarizării bugetarilor.

Ion Stuparu recunoaște însă că facilitățile din vechile reglementări au jucat un rol primordial în aceste pensionări.

Guvernanții au anticipat creșterea cheltuielilor cu pensiile speciale și au pregătit bugetele: 3 mld. de lei în plus în 2024, față de 2023 – fără a mai socoti și pensionările din Justiție

Acest ultim val de pensionările ale specialilor a fost anticipat de guvernanții, care au prevăzut alocările mai mari la acest capitol. Ele vor acoperi și creșterea numărului de pensionari speciali, dar și creșterea valorii acestor drepturi.

Dacă anul trecut s-au bugetat 5,632 miliarde de lei pentru pensiile din MAI, anul acesta legea prevdee 7,858 miliarde de lei, cu 2,226 miliarde în plus.

Pentru pensiile foștilor militari, fondurile sunt cu aproximativ 7,50 de miliarde mai mari.

În total, este vorba de 3 miliarde de lei în plus față de 2023, doar pensiile foștilor lucrători din instituțiile de forță. La ele se adaugă însă și pensiile speciale plătite prin casele județene de pensii: ale magistraților, aviatorilor civili, ale personalului diplomatic etc – în condițiile în care pensia medie a magistraților a fost de 22.502 lei în decembrie 2023, potrivit Casei Naționale de Pensiil Publice (CNPP).

Alina Gorghiu nu este îngrijorată – deficitul din magistratură, rezolvat în câțiva ani. Nimic despre competența pierdută prin pensionările la 50 de ani

Alina Gorghiu, ministru al Justiției, nu este foarte îngrijorată de plecările neobișnuit de mari ce au loc în magistratură de mai mult de un an.

(Citește și: ”Specialii” produc criză în instanțe: numărul cererilor de pensionare din ultimele 3 luni – jumătate din numărul celor din ultimii 3 ani)

”Au fost câteva luni foarte complicate pentru sistem, dar să ştiţi că vacuum-ul din instanţe şi din parchete nu este generat de ultimele luni, au fost doi ani, din păcate, în care nu am avut examen, nu s-a putut da examen la INM, din motive pe care le ştiţi, o lege a Parlamentului care a fost declarată neconstituţională. Ca atare, intrări în sistemul judiciar şi sistemul de justiţie nu au fost în acea perioadă, motiv pentru care prejudiciul referitor la resursa umană de acolo ni se trage”, declara Alina Gorghiu.

La începutul acestui an, când se vor fi finaliza examenele, aproape 700 de magistraţi tineri vor intra în sistem, a mai spus ministrul, fără a părea îngrijorată că aceștia vor avea nevoie de o perioadă pentru a se roda, în timp ce judecătorii și rpocurorii epnsionați erau la vârful experienței și carierei.

”Mă bucur că vom avea această infuzie de cadre noi în sistemul de justiţie, pentru că deficitul e destul de mare. Ieşirile la pensie din ultimele luni sunt îngrijorătoare, dar nu în maniera în care trebuie să ne speriem, pentru că a fost un dialog foarte bun, aş spune constructiv, cu toţi şefii din sistem şi mesajul pe care l-au transmis a fost unul corect, important e să beneficiem de resursă umană de calitate şi să găsim soluţii pentru a nu arunca în fiecare zi o altă anatemă pe sistemul de justiţie din România”, a mai spus Alina Gorghiu.

Numărul pensiilor speciale – militare de orice fel, din justiție și celelalte categorii – a ajuns la circa 210.000 și reprezintă circa 1% din PIB.

****

(Citește și: ”Generația decrețeilor” – prima care va suporta consecințele negative ale noii Legi a Pensiilor și majorările din 2024)

(Citiți și: ”Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor””)

***