creștere de costuri, scădere a productivității, scădere a prețului produselor

Ecuația de business care a scos fermierii în stradă e rezultatul a 2 ani de turbulențe pe care lipsa de modernizare a ecosistemului și lanțurilor economice nu a reușit să le ocolească:

Așa cum se va observa în graficele de mai jos, costurile din agricultură au crecut sub presiunea crizelor din ultimii ani, prețurile de vânzare a producției au scăzut, totul pe fundalul unei scăderi de productivitate: fără irigații și prețuri mai mici la inputuri, ferma medie românească nu poate atinge pragul minim de rentabilitate. Asta s-a întâmplat în 2023 – fermierii având mari dificultăți în a relua producția.

Toate acestea, ciuda faptului că România se află pe podiumul european la producția de cereale și floarea soarelui. Dar nu și la productivitate. Suntem, de pildă, pe primul loc în UE la suprafața cultivată cu porumb, dar pe locul 3 la producție.

Structura agriculturii românești în context european

În cadrul UE 27, România se plasează pe locul al cincilea după suprafața terenului arabil, cu aproape 9 mil. ha, pe primul fiind Franța (18,2 mil. ha) Spania (12 mil. ha), Germania (11,7 mil. ha) și Polonia (11 mil. ha).

Dar deși potențialul agricol este mare, rezultatele României sunt modeste, mult sub posibilități.

De exemplu în 2023, datele preliminarii ale Comisiei Europene arată că am realizat doar 7% din totalul recoltei de cereale a UE (19 mil. tone), la mare distanță de Germnaia (43,5 mil. tone) sau Polonia (35 mil. tone)

Combinația unei recolte relativ slabe în 2023 și structura culturilor din România, constituită preponderent de grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui, cu prețuri în scădere după 2022, i-au făcut pe fermieri să intre în acest an pe pierderi, în pericol să nu poată continua activitatea din cauza lipsei fondurilor pentru înființarea noilor culturi.

Ferma medie a devenit nesustenabilă: Costurile tind să sară peste venituri

Marea problemă a agriculturii românești este că în ultimii 2 ani costurile au crescut brusc, trase în sus de inflație și criza energetică, în timp ce prețurile produselor la bursa cerealelor a scăzut constant – toate pe fondul scăderii productivității și a blocajului programelor de irigații.

Mai jos, trei grafice, care arată calea spre faliment a producătorului mediu:

Costurile de înființare a culturilor toamnă/primăvară variază între 5.000 lei/ha și 6.000 lei/ha, conform datelor MADR. Și tot statistica oficială arată că producția de grâu a fost de 5 tone/ha, iar la porumb 7,3 tone/ha. 

În timp ce aceste cheltuieli cresc de la an la an, prețurile de vânzare a producției pe bursa Euronext din martie 2022 continuă să scadă:

Evoluția prețurilor cu care se vând produsele pe bursa Euronext:

Pentru înființarea culturii, prețul la care se cumpără în prezent grâul și porumbul, cifrat la aproximativ 0,80 lei/kg, deci în medie, fermierul primește 4.000 lei pentru producția pe un hectar, dar trebuie să cheltuie peste 5.000 lei (sămânță, motorină, salarii etc) pentru a înființa o nouă cultură.

La acestea se adaugă costurile împinse în sus de inflație la inputuri, între care și îngrășămintele chimice – al căror cost depinde atât de mult de prețul gazelor încât Azomoreș a fost nevoită să-și suspende producția până la calmarea piețelor.
Se observă că în România, aceste costuri au crescut mai rapid decât în Uniunea Europeană:

„Pentru a-mi acoperi cheltuielile trebuie să recoltez echivalentul a 6.000 kg de grâu de pe un hectar, ceea ce nu se poate dacă nu plouă când trebuie” spun fermierii.

Fundalul eficienței: scăderea productivității pe fondul creșterii costurilor. Și al lipsei unui sistem de irigații

În 2023, productivitatea muncii în agricultura românească a scăzut, comparativ cu anul precedent. De altfel, scăderea s-a înregistrat la nivelul UE, unde scăderea anuală a fost de 6,6%.

În România productivitatea muncii în agricultură masurată după indicele valorii reale a veniturilor generate de unitățile angrenate în activitățile de producție a scuzut puternic în ultimii doi ani.

Astfel, în 2022 contracția a fost de 21,8%, iar anul trecut reducerea a fost de 4%. Aceste reduceri se datorează saltului de aproape 46% al productivității realizat datorită recoltei record a acelui an care a abeneficiat de precipitații ideale pentru fiecare cultură în parte. În anul următor, lipsa sistemelor de irigații a lăsat agricultura vegetală la hazardul precipitațiilor:

Scăderea drastică a productivității s-a datorat și structurii culturilor din țara noastră, în care predominnă cerealele, soia, rapița sau altele asemănătoare, ale căror prețuri s-au diminuat puternic sub preziunea importurilor ieftine din Ucraina. Fenomenul s-a repetat în 19 state UE în 2023.

Totuși unele state membre UE au consemnat anul trecut creșteri productivității datorate prețurilor mai mici la îngrășăminte și celelalte input-uri și prețurilor mai mari la produsele în care aceste țări sunt specializate, precum uleiul de măsline, cartofii sau porcinele.

Este cazul a 7 state: Belgia (+31,0%), urmată de Spania (+11,1%), Portugalia (+9,9%), Ungaria (+5,5%), Italia (+4,2%), Malta (+3,3%) și Slovenia (+0,3%).

Pentru România, scăderea productivității a fost puternică în 2022, din cauza efectului de bază, în anul 2021, înregistrându-se o producție record, creșterea anuală fiind de peste 45%.

Cifra de afaceri a companiilor agricole va depăși 80 miliarde lei în 2023

Inflația a făcut ca valoarea producției vegetale din Uniunea Europeană a crescut cu 15% în 2022 față de anul anterior, potrivit datelor de la Eurostat, în ciuda scăderii volumelor recoltate: porumb boabe (-29%), floarea soarelui (-11%), soia boabe (-8,1%) și grâu (-3,1%), rapița fiind printre puținele culturi la care s-a înregistrat un avans anual (+14,5%).

Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat a doua cea mai mare creștere nominală anuală din ultimii 10 ani, de peste 8 miliarde de lei, ajungând la maximul istoric de 68 miliarde de lei în 2022, fiind cu 48% peste cea din 2018.

Structura producției agricole nu se va îmbunătăți rapid

Pentru 2023 se estimează continuarea creșterii sectorului și depășirea nivelului record atins în 2022, până în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei, în baza persistenței presiunilor inflaționiste și a estimării de majorare a producției anuale de cereale cu 24%, fiind al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre prognozat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene în acest an.

Structura productii agricole România a avut a doua cea mai redusă creștere a valorii producției vegetale din Uniunea Europeană, de 1,1% și a coborât pe locul 7 în UE, cu 5,3% din total, fiind depășită de Olanda care a ajuns la 5,7% din total în 2022.

În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, România a rămas pe locul 4, cu 6,5% din total și o recoltă de 8,7 milioane de tone în 2022.

România a ocupat în continuare primul loc la suprafața cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu producția realizată de 8 milioane de tone, s-a situat pe locul 3, după Franța și Polonia.

În plus, România a fost al doilea producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,1 milioane de tone în 2022.

***