1 din 5 adolescenți de 16 ani nu urmează nicio formă de școlarizare

Unul din cinci adolescenți din România nu urmează nicio formă de școlarizare, iar elevii din mediul rural au un risc dublu de a nu ajunge să susțină examenul de Bacalaureat, conform unui studiu al organizației nonguvernamentale Salvați Copiii.

Probleme structurale grave ce se manifestă de mulți ani au dus la o neparticipare şcolară ridicată, acces discriminatoriu la servicii echitabile de sănătate și un decalaj semnificativ urban/rural în ceea ce-i privește pe copii.

Pe acest fond, 24% din adolescenții din comunitățile dezavantajate nu vor să urmeze liceul, ci își doresc să lucreze pentru „a fi pe banii lor“, iar 55% din totalul adolescenților de 16 ani declară că intenționează să plece din țară.

„Copiii României continua să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială. În ceea ce privește diferențele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indică în continuare mari decalaje, indicatorul atingând (pentru toate grupele de vârstă) un nivel de 18,9% în marile orașe, 30,8% în orașele mici și 47,9% în mediul rural”, arată o analiză a organizației Salvați Copiii.

Salvații Copiii România „atrage atenţia Guvernului, ţinând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situaţia copilului din România, că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate şi educaţie de calitate şi în condiţii de echitate”, spune Salvaţi Copiii în comunicat.

Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp

Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%), mai arată studiul Salvați Copiii.

Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație, dar nu sunt cuprinși în școală , iar procentul crește odată cu vârsta, atingând:

13,25% în cazul copiilor de 14 ani
17,26 % în cazul celor de 15 ani
19,01% în cazul celor de 16 ani.

Inegalitățile cresc, impactul este vizibil în performanțele școlare ale elevilor din România

Conform OCDE, România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel, atrage atenția studiul.

România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră).

Indicatorii care urcă îngrijorător în bilanțul PISA:

Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparație cu o medie OCDE de 15,5% și în creștere față de valoarea înregistrată de țara noastră la testarea anterioară (18%).
Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării.

Accesul la servicii de sănătate și discrepanțele severe între urban și rural

Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere.

Deși semnificativ mai mică față de acum 20 ani, rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie) și depășește media înregistrată la nivelul anului 2004 în cele 27 de state membre în configurația actuală a Uniunii.

În mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).

Analizând situația copiilor și familiilor din mediul urban și cel rural, observăm că persistă disparitățile severe în accesul la sănătate, în condițiile în care în mediul rural se află doar:

10% din spitale
0,2% din cabinetele stomatologice școlare
13,5% din cabinetele medicale școlare
40% din cabinetele de medicină de familie și 32,8% din medicii de familie
33% din farmacii.

Discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel:

în mediul rural au revenit de 11,0 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie)
de 7,7 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori unui farmacist.

Consecințele pe termen scurt și mediu: Intenție ridicată de a pleca din țară

Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate.

Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%) și neîncrederea sau nemulțumirea față de condițiile de viață din România (21,9%), arată analiza Salvați copiii.

Plecarea din țară ar continua cercul vicios declanșat de părinții lor, care au fost forțați de conjunctură să opteze pentru munca în străinătate și a dus la apariția unei generații de copii rămași aproape singuri acasă.

Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, mai arată studiul Salvați Copiii, cu consecințe semnificative asupra fenomenelor de risc la care sunt expuși acești minori:

Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate dublă, prin comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii;
Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de două ori mai mare decât în rândul celorlalți copii să aibă un comportament agresiv față de alți copii.

Efectul sărăciei şi inflaţiei asupra traiului zilnic

Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulţi copiii nu îşi permit să menţină locuinţa adecvat încălzită.
Situația a ajuns să fie de-a dreptul dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) neputându-și permite o hrană adecvată în 2022, față de 17,5% în 2019 și 23,6% în 2021.
Familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetică (cu o creștere de la 9,7% în 2021 la 17,2% în 2022), în comparație cu familiile fără copii (10,6% în 2021 și 12,6% în 2022), iar familiile cu 3 sau mai mulți copii înregistrează o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetică (de la 13,3% în 2021 la 27,4% în 2022).

****