Istoria graffiti-ului în România
În
România,
termenul modern de graffiti, preluat din Occident, a luat naștere
după 1990, când se făcea tranziția spre democrație. Din
București, Cluj și Timișoara s-a răspândit în toate
centrele urbane.
Cele
mai întâlnite tag-uri din acea perioadă au fost: 7CLICK, AEUL,
MSERO, CES.
După 2007, fenomenul a luat amploare, iar artiștii noștri au
trecut de la imitație la stiluri proprii, căpătând astăzi
trăsături distincte.
De
la „Jos cismarul” și „Golan” la „Salvați Roșia Montană”
Primul
graffiti al României democratice a fost „Jos Cismarul!”, cu
referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, apărut în timpul
Revoluției din Decembrie. În timpul Mineriadei din 1990, cel mai
cunoscut a
fost
tag-ul „Golan”. La
începutul anilor 2000, au devenit populare inscripțiile „Vin
imediat”, cu imaginea lui Nicolae Ceaușescu, sau „Vlad Țepeș
Președinte”.
Din ultimii ani, se remarcă mesajele „Basarabia Pământ
Românesc”, „Privește cerul…” și
„Salvați
Roșia Montană”. Semnăturile
deja consacrate ale unor artiști precum
ERPS, ROKY, IRLO, BISEK, SERM, KERO, 7CLICK,
LTP, DNK, NPA și mulți alții au apărut imprimate pe zidurile
țării.
În
anul anul 2011 a
avut loc la Timișoara
Festivalul Internațional de Graffiti, care a adunat laolaltă
artiști români
și internaționali, dându-le
posibilitatea să se exprime liber și legal, în locații bine
stabilite, cu panouri special create, pe pereții unor clădiri bine
alese pentru a fi înfrumusețate. Evenimentul de-acum 11 ani a fost
primul de acest gen din România, desfășurându-se în peste 100 de
locații din Timișoara, la care au luat parte 73 de grafferi.
Graffiti
românesc alături de AEUL, Pisica Pătrată, Cage
Printre
cei mai cunoscuți grafferi autohtoni se numără AEUL, creatorul
personajului porcușor-câine, înfățișat cu limba scoasă pentru
a apuca frunzele verzi ale unui copac sau într-o barcă, pescuind.
Pisica Pătrată a lucrat la „Îmbrățișare”, de la Sibiu, timp
de patru zile, peste 30 de ore. O altă lucrare importantă, care
poate fi admirată în Capitală, este cea realizată pe poarta
Teatrului de Vară Capitol, readus recent la viață.
Unul
dintre primii grafferi din România este ERPS,
a cărui semnătură a apărut pe garniturile vechi de metrou sau pe
zidurile gri din
Capitală.
Graffiti realizat de Pisica Pătrată (numele real – Alexandru Ciubotariu)
Un
graffiti
writer din București este Cage
(din grupul Sweet Damage Crew),
care a înfrumusețat un perete de pe strada Eremia Grigorescu.
Muralul
reprezintă o fată care ține
în mână un geam pe care își desenează
propriile vise, propriul univers, având în spate copaci cu ramuri
goale și înlănțuite. Recis (și el membru al Sweet Damage Crew) a
realizat muralul „Moira”, pe bulevardul Dimitrie Cantemir, care o
înfățișează pe iubita acestuia torcând, veselă și îmbrăcată
în costum popular.
Trebuie
amintit că cea mai mare pictură murală de la noi din țară a fost
creată la Timișoara anul trecut, în cadrul proiectului Memoriile
Cetății, al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a
Culturii. Timp de o săptămână, patru artiști români au pictat
pe un perete de peste 500 mp fațada unei clădiri industriale de pe
malul râului Bega. Pictura înglobează trei portrete, patru stiluri
diferite și simbolizează diversitatea, dar și libertatea de
exprimare de care avem parte astăzi.
Artă
stradală deosebită cu ATOMA
Graffiti-ul
și arta stradală au prins aripi în toate orașele din România,
iar artiștii nu doar pictează aceste ziduri, ci le aduc la viață,
creând cu măiestrie o artă plăcută ochiului, care te face să te
oprești chiar și pentru o clipă din tumultul vieții și să
privești un mesaj care se potrivește cu ceea ce gândești sau
simți. Unul dintre acești artiști (care merită cu toții
menționați și încurajați) este ATOMA, care a realizat o
adevărată operă de artă la stația de metrou Piața Romană din
București, acoperind o suprafață de 30 mp.
Desenul de pe peretele centrului cultural Point (str. Eremia Grigorescu) e opera lui Cage
În
Galați, anul trecut, ATOMA și-a pus amprenta pe un perete al unei
clădiri aproape de malul Dunării, în care a arătat dragostea
dintre un nepot și bunicul său, care poartă ochelari VR, ce
înfățișează legătura emoțională dintre cei doi în drumul lor
prin viață.
Graffiti-ul
nu înseamnă doar mâzgăleli aleatorii pe un perete, ci transmite
un mesaj care ne face atenți la un strigăt de disperare sau de
bucurie. De la graffiti cu litere sau cuvinte de tip mesaj până la
street art
sau picturi murale de o deosebită frumusețe, toate aceste
manifestări artistice au menirea să ne aducă un strop de liniște
în vremuri tulburi.
Acest text este un fragment din articolul „Graffiti, din Preistorie și până astăzi. Între artă și vandalism”, publicat în numărul 244 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma Paydemic.
Foto: Getty Images
