George Enescu îi scrie liderului comunist Emil Bodnăraș

Unul din cele mai valoroase și semnificative documente aflate în patrimoniul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe este o scrisoare olografă, cu semnătura lui George Enescu, datată 1 octombrie 1947. Aflat la Geneva, Enescu îi scrie liderului comunist Emil Bodnăraș, intervenind pentru rezolvarea „cazului Miron Grindea”, rezident în Marea Britanie, căruia, în anul 1946, i se retrăsese pașaportul de către regimul de la București.

În pledoaria din scrisoarea sa, Enescu subliniază activitatea meritorie desfășurată în Marea Britanie de către Miron Grindea, fost redactor muzical la „Adevărul”, „Dimineața” și „Cuvântul Liber”, implicat în organizarea unor concerte de muzică românească în străinătate și reprezentant al României, alături de Mihail Jora, la Adunarea criticilor muzicali de la Londra, în 1935.  

De asemenea – precizează Enescu în continuarea pledoariei, alegând în mod special două argumente pentru sensibilizarea liderului comunist – Miron Grindea „a făcut propagandă românească și în favoarea Aliaților pe undele BBC-ului, secția românească”. 

Totodată, mai susține Enescu, Miron Grindea „a apărat cauza românească în presa londoneză, mai ales după actul de la 23 August 1944”. Nu numai că pledează pentru obținerea pașaportului, dar îl și recomandă pentru un loc de muncă în sistemul diplomatic:

„Eu cred că ar fi nimerit, din cauza cunoștințelor sale, să fie numit ca un fel de secretar pe lângă un reprezentant cultural al nostru, fie la Londra, fie la Washington”.  

Finalul pledoariei sale pare astăzi deopotrivă un îndemn destul de limpede, în răspăr cu regimul politic care tocmai se instalase în România, dar și, retroactiv privind, un avertisment care, din păcate, avea să se adeverească: 

„Nu e bine să pierdem valori care au experiență și cunoștințe mai aprofundate”! 

Ca urmare a intervenției lui George Enescu, la 22 octombrie 1947 Secția I Informații din cadrul Ministerului Apărării Naționale informa Ministerul Afacerilor Străine asupra activității de propagandă culturală desfășurată de Miron Grindea în Marea Britanie, înainte și după 23 august 1944. În document se preciza: 

„Nu cunoaștem motivele care au determinat luarea unei măsuri atât de grave, care echivalează cu retragerea cetățeniei, măsură care nu a fost luată încă nici pentru Tilea, Gafencu și ceilalți. Dacă M.A.I. nu are motive temeinice pentru menținerea hotărîrii sale, socotim oportun a i se elibera pașaportul cerut, făcându-se, totodată, cunoscut aceasta maestrului Enescu. Din informațiile primite, maestrul Enescu este văzut foarte des în tovărășia lui Grindea, care se ocupă cu impresariatul său”. 

Pe acest document, Ana Pauker a pus rezoluția: 

„A se cere avizul la M.A.I.” 

Ca urmare, la 5 decembrie 1947, într-o Notă a M.A.I. – Direcția Generală a Siguranței Statului către Ana Pauker, se transmit informații suplimentare despre activitatea lui Miron Grindea. Astfel, se menționează că acesta „a fost semnalat că înainte de actualul război, ar fi fost în serviciul Legației Americane din București, iar după plecarea Legației Engleze din România, ar fi fost însărcinat de către aceasta să continue propaganda engleză în țara noastră. În timpul războiului, a fost semnalat că a făcut parte din Comitetul Național Român, înființat la Londra în anul 1940, din inițiativa lui Viorel Tilea”. 

Legăturile lui cu „cercurile reacționare engleze” și activitatea sa la postul de radio Londra constituiau motive suficiente pentru a fi privit ca dușman al regimului de democrație populară. Cu toate acestea, se menționa în Nota M.A.I., deoarece „datele de mai sus nu s-au putut verifica”, „suntem de părere că ar fi necesar să se ceară relațiuni suplimentare cu privire la actuale comportare a sus numitului, de la reprezentantul diplomatic român din Londra”. 

Deși nu avem dovezi despre modul de soluționare a cazului, gestul marelui muzician rămâne consemnat nu numai în paginile de arhivă, dar mai ales în rândurile unor valori umane perene: generozitatea și empatia, notează Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, pe pagina de Facebook a instituției. 

Vezi aici scrisoarea olografă trimisă de George Enescu liderului comunist Emil Bodnăraș!