Proiectul MApN privind voluntariatul. Ce aduce nou și ce ar câștiga Armata

Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen.

Bazin de eligibilitate: 3,5 milioane oameni

Pentru voluntariat vor fi eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, a anunţat miercuri MApN, la o întâlnire informală cu jurnaliştii.

În plaja de vârstă 18-35 de ani sunt 3,5 milioane de români, potrivit datelor INS.

Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace, mai spune ministerul.

Această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar, ci vine în completare, ca o formă distinctă.

Indemnizații acordate

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat (între 2.800 RON şi 3.200 lei), şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute, urmând ca centrele militare să îi ia în evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.

Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen vor putea opta şi pentru intrarea în efectivele active ale armatei. În rezerva voluntară, aceştia vor primi 30% din solda unui militar.

Proiectul MApN are o singură noutate: a îngustat plaja de vârstă la voluntariat

România are din 2015 o lege pentru rezerviștii voluntari.

De la acel moment, orice persoană cu vârste între 18 și 55 de ani a putut semna cu MApN un contract valabil trei ani. În acel interval, voluntarul participa la perioade de instrucții de până la 60 de zile. Când nu participă la instrucție, rezerviștii se pot dedica altor activități, fără obligații suplimentare față de armată.

În cei trei ani, voluntarii sunt plătiți cu soldă întreagă în timpul perioadei de instrucție și cu 30% din soldă când stau acasă.

Un precedent fără succes

Nu este clar ce succes va avea acest nou proiect al MApN în condițiile în care precedentul nu a adus vreo creștere semnificativă a numărului militarilor:

După adoptarea proiectului din 2015, sub 1.000 de persoane s-au înscris în programul de voluntariat. Prima promoție a fost consemnată în 2018, este vorba de a Batalionul 1 Instrucție Olt, din Caracal.

România, a 11-a armată din Europa

Potrivit Global Fire Power 2024, România are a 11-a cea mai puternică armată din rândul statelor membre UE, cu 81.300 militari activi. Între aceștia sunt:

• Forțe Terestre: 35.800;
• Forțe Navale: 6.800;
• Forțe Aeriene: 11.700;

Lor li se adaugă un număr de 15.000 de forțe paramilitare (în principal Jandarmerie, unități speciale ale Poliției sau ale serviciilor de informații).

Forțele militare în rezervă sunt și ele estimate la un efectiv de 55.000 de oameni.

Forțele militare profesioniste pe care România se poate baza în cazul unui conflict sunt de 151.300 de oameni- militari activi și în rezervă, plus forțele paramilitare. Apți de serviciu militar sunt însă 7,8 milioane de români.

Clasamentul Global Fire Power nu este însă realizat doar pe criteriul militarilor, fiind luate în calcul și tehnica militară disponibilă. Top 10, în tabelul de mai jos:

Ce a determinat MApN să explice proiectul

Proiectul MApN a apărut la scurt timp după o serie de declarații făcute de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care au creat agitație. Generalul Vlad a avertizat, în cadrul unui interviu acordat Europa Liberă, că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente.

După aceste declarații, reprezentanți MApN au venit la Comisia de Apărare de la Parlament pentru a prezenta un proiect de modificare a legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Întâlnirea a fost relatată presei de președintele Comisiei, ulterior premierul Marcel Ciolacu exprimând nemulțumirea că s-au făcut declarații ”cu toporul”, care alarmează populația.

„Pe mine ce mă deranjează este contextul. În momentul în care orice ţară trebuie să se pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol. Dar, cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipezi anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat, plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării”, a spus miercuri premierul Marcel Ciolacu.

În consecință, MApN a organizat întâlnirea, una dintre primele mesaje transmise presei fiind acela că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă.

***