Cifrele și ”ghiuleaua legată de picior”

Ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a anunțat că împreună cu ministrul german al Economiei, Robert Habeck, va prezenta la începutul lunii martie un program pentru a elimina multe din reglementările, normele și altele asemenea, impuse de birocrația Uniunii Europene, despre care spune că împiedică creșterea economică și frânează dezvoltarea afacerilor în blocul comunitar, transmite Bloomberg.

„Alergăm într-o cursă economică de 100 de metri cu o ghiulea legată cu un lanț gros de picior” a declarat Le Maire la Paris.

„Expansiunea economiei europene este încătușată de norme, reguli, directive și reglementări, plus o birocrație excesivă impuse de la Bruxelles”. El a adăugat că toate acestea se aplică doar companiilor din UE pe când afacerile din SUA și China sunt scutite de suprareglementări.

Le Maire a dat vina pentru stagnarea economiei europene pe suprareglementările practicate de Bruxelles, și a adăugat că împreună cu Habeck vor detalia propunerea de elimare a frânelor birocratice în cadrul unei ședințe comune a guvernelor celor două țări care va avea loc în 5 martie.

El a mai spus că dezvoltarea piețelor europene de capital este fundamentală pentru stimularea creșterii economiei UE. Miniștrii de finanțe din UE urmează să discute această problemă cu ocazia reuniunii de la sfârșitul acestei săptămâni care se va desfășura în Gent, Belgia.

Economia franceză în 2024 aproape de stagnare

Planul președintelui Emmanuel Macron de a moderniza perspectivele economice pe termen lung ale Franței și de a-și restabili finanțele publice afectate de deficit se confruntă cu dificultăți după ce guvernul a redus perspectivele de creștere pentru 2024.

Tot luni, ministrul francez de Finanțe a anunțat că a redus prognoza pentru acest an de creștere economică până aproape de stagnare, de la 1,4% la 1%. Perspectivele mai slabe l-au forțat, de asemenea, să anunțe tăieri de cheltuieli publice de 10 miliarde de euro pentru a-și îndeplini angajamentul de reducere a deficitului bugetar al țării.

„Principiul responsabilității este să acționăm la momentul potrivit cu rigoare, dar fără brutalitate, pentru a păstra controlul asupra finanțelor noastre publice, a deficitelor și a datoriilor”, a declarat Le Maire duminică într-un interviu acordat televiziunii TF1. Ministrul bugetului Thomas Cazenave a fost și mai pesimist, spunând că este „foarte probabil” ca guvernul să fie nevoit să facă o economie de peste 12 miliarde de euro anul viitor.

Deteriorarea perspectivei economiei franceze este o lovitură majoră președintele Emmanuel Macron, care și-a propus să îmbunătățească poziția fiscală a țării fără măsuri de austeritate sau majorări de taxee și impozite, bazându-se în schimb pe reformele pro-business și pe piața muncii care să aducă creștere economică.

„M-am angajat să nu măresc taxele”, a spus Le Maire, care este în funcție de când Macron a fost ales pentru prima dată președinte în 2017. „Le-am redus (taxele n.r.) și nu ne vom abate de la această linie. Francezii nu mai suportă nicio taxă în plus.”

Franța, avertizată cu retrogradarea ratingului de țară

Strategia lui Macron a fost pusă sub presiune odată cu cheltuielile provocate de pandemia de Covid-19 după care a venit criza energetică declanșată de războiul din Ucraina. În decembrie 2023, S&P Global Ratings a menținut perspectiva negativă pentru ratingul împrumuturilor Franței și a avertizat că în cazul în care cheltuielile guvernamentale și performanța economică afectează finanțele publice va retrograda ratingul.

De asemenea, piața muncii s-a destabilizat după ce șomajul a crescut anul trecut, iar companiile din toate sectoarele, de la finanțe la construcții au anunțat că vor face noi disponibilizări în perioada următoare.

În septembrie, Franța a spus că va tăia 16 miliarde de euro în acest an pentru a reduce deficitul bugetarla 4,4% din PIB, de la 4,9% în 2023.

„În 2024 vom avea încă o creștere pozitivă, dar mică, care ține cont de noul context geopolitic”, a spus Le Maire. El a amintit războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, încetinirea economiei chineze și recesiunea din Germania care au un impact negativ asupra economiei franceze.

Bundesbank: Germania este deja în recesiune

Germania se află cel mai probabil în recesiune, deoarece cererea externă este slabă, consumatorii sunt precauți cu cheltuielile și investițiile interne sunt frânate de costurile ridicate ale împrumuturilor, se arată în raportul lunar al Bundesbank, publicat luni.

(Citiți și: ”Alarmă pe motorul economic al UE: ”Indicele Weil european al dificultății” – declinul economiei germane nu se va opri în 2024”)

Germania este în suferință după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022 ceea ce a provocat criza energetică care a afectat cea mai puternică economie europeană bazată pe industrie și export. Astfel, Germania este la al patrulea trimestru de creștere zero sau negativă, trăgând în jos întreaga zonă euro.„Nu este încă o redresare pentru economia germană”, consideră Bundesbank. „Producția ar putea să scadă în continuare în primul trimestru din 2024. Cu a doua contracție consecutivă, economia germană s-ar afla în recesiune tehnică”.

Această performanță slabă a ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea modelului economic german, iar criticii susțin că o mare parte din industria sa grea energointensivă este acum scoasă de pe piețele internaționale, ceea ce justifică o transformare economică.

Cu toate acestea, Guvernul de la Berlin a respins previziunile sumbre, argumentând că este doar o furtună perfectă provocată de prețurile mari ale energiei, cererea slabă din China și creșterea inflației care frânează temporar creșterea, dar nu pune sub semnul întrebării strategia economică a țării. Deocamdată, stagnarea economică va persista, susține Bundesbank. Cererea industrială externă este în scădere, iar stocul de comenzi noi este în scădere.

Companiile taie masiv din investiții, parțial și pentru că costurile de finanțare au crescut abrupt după ce BCE a împins ratele dobânzilor la nivel record pentru a combate inflația, mai spune Bundesbank. Creșterea semnificativă a salariilor nominale afectează bilanțul companiilor, iar grevele din sectoare strategice, cum ar fi transporturile, reduc șansele revenirii economiei pe creștere în primul trimestru.

Totuși, întreruperea transportului maritim în Marea Roșie nu va avea un impact semnificativ, deoarece există o mulțime de capacitate neutilizată în transportul maritim și pentru că costurile de transport sunt doar o parte minoră din costul total al mărfurilor, a spus Bundesbank.

Deși perspectiva este slabă, banca centrală a spus că nu se așteaptă la nicio deteriorare majoră a pieței muncii, care a menținut economia pe linia de plutire până acum, iar Germania nu se va confrunta cu o recesiune extinsă și prelungită.

***