Creșterea de 20% din taxe s-a dus pe salarii, bunuri și servicii și pe plățile de la investiții amânate din toamnă

Execuția bugetară pe luna ianuarie 2024 s-a încheiat cu un deficit de 7,9 miliarde lei, corespunzând cu 0,45% din PIB. Deficitul bugetului general consolidat din ianuarie 2024 este aproape dublu față cel înregistrat în ianuarie 2023, când a fost de 4,02 miliarde lei, respectiv 0,25% din PIB.

Dublarea deficitului pe ianuarie s-a produs în ciuda faptului că veniturile bugetare au crescut semnificativ, cu 20%, față de aceeași lună a anului precedent, impulsionate de majorările de taxe și impozite, absorbția fondurilor europene și anularea unor facilități fiscale acordate unor categorii de salariați.

În același timp se constată o creștere și mai mare a cheltuielilor, până la 55,3 miliarde lei, o majorare de aproape 27% față de luna ianuarie 2023, de unde rezultă deficitul de 8 miliarde lei, neobișnuit pentru prima lună din an.
Raportat la PIB, cheltuielile au fost cu 0,44 puncte procentuale mai mari (an/an) reprezentând 3,18% din PIB față de 2,74% în ianuarie 2023.

La capitolul cheltuieli atrag atenția majorările cheltuielilor de personal (+21%), bunuri și servicii (+20,2%) și asitența socială (+3,3%), datorate creșterilor salariale ale unor categorii de angajați ai statului și a pensiilor.

Investiții mai mari cu 380%: e vorba de amânarea plăților de la finalul lui 2023 pentru a nu rata ținta de deficit pe anul trecut

Rămân neexplicate însă sumele care apar la capitolul investiții, unde creșterea este de la 1,95 mld lei cheltuiți în ianuarie 2023, la 7,37 mld lei în ianuarie 2024, creștere de 380%. Iar această creștere este concentrată la cheltuielile din fonduri naționale de la 0,7 mld lei la 5,63 mld lei.

Foarte posibil ca aici să fie incluse plăți restante de anul trecut, astfel încât Guvernul să țină deficitul bugetar sub control în decembrie, dar mai este vorba și de contracte pentru înzestrarea armatei, care nu au un capitol distinct în buget.

Pentru întregul an, legea bugetului prevede un deficit de 5% din PIB, posibil să fie ușor depășit, deoarece dacă acest deficit dacă s-ar repeta lunar, în decembrie s-ar ajunge la 5,4% din PIB sau 96 mld lei.

Venituri mai mari din impozite și taxe

Pe de altă parte, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 24,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,9%),  creșterea fiind alimentată de anularea unor facilități fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și IT, majorarea salariului minim brut, precum și majorarea salariului minim brut pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară.

Veniturile bugetului general consolidat în ianuarie 2024

Veniturile bugetare au crescut substanțial în prima lună a anului cu 20% (an/an), însumând 47,4 mld lei. Evoluția s-a datorat în principal încasărilor mai mari din contribuția de asigurări, TVA, accize și absorbția fondurilor europene.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 5,8%, urmare a reducerii încasărilor din impozitul pe dividende (-57,6%), ca urmare a efectului de bază (în ianuarie 2023 s-au distribuit masiv dividendele pentru a beneficia de cota de impozit de 5% în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022).

Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (57,9%4) și aferente declarației unice (36,0%)

Și contibuțiile de asigurări au urcat cu 25,7%, la 15,62 mld lei, motivele fiind aceleași ca la creșterea încasărilor din impozitul pe salarii și venit.

Încasările nete din TVA au înregistrat 12 mld lei, în creștere cu 22,8% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată în luna similară a anului trecut, în ianuarie 2024 se remarcă o evoluție accelerată a acestor venituri, pe fondul unei absorbții mai însemnate a fondurilor europene în finalul anului trecut.

Veniturile din accize au însumat 4,3 mld lei, consemnând o creștere de 48,1% (an/an), susținută de încasările din accizele pentru produsele din tutun, care au înregistrat un avans semnificativ, de 91,4%, în condițiile creșterii accizei de la 1 ianuarie 2024. În același timp, încasările din accizele pentru produsele energetice au consemnat o dinamică negativă, de 3,5%.

Cheltuielile bugetului general consolidat în ianuarie 2024

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 55,3 mld lei au crescut în termeni nominali cu 26,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în ianuarie 2024 au înregistrat o creștere cu 0,44 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 2,74% din PIB la 3,18% din PIB.  

Cheltuielile de personal au însumat 11,82 mld lei, în creștere cu 20,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 7,10 mld lei, în creștere cu 20,2% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 39,5% comparativ cu anul precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 6,0% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. 

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 1,65 mld lei, cu 1,44 mld lei mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 19,77 mld lei în creștere cu 3,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe luna ianuarie 2024, au fost în sumă de 186,85 mil lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,36 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (550,05 mil lei) care reprezintă 40,56% din total subvenții. 

Alte cheltuieli  au fost de 0,90 mld lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 4,5 mld lei, cu 161,5% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 7,37 mld lei, de aproape 4 ori mai mult decât în ianuarie 2023, când au fost în valoare de 1,94 mld lei. 

Declarațiile ministrului Finanțelor Marcel Boloș

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni seară că Uniunea Europeană va permite României să lungească perioada de ajustare a deficitului bugetar la 7 ani: „Dacă s-ar întâmpla peste noapte ar trebui să tăiem cheltuieli din buget de 51 de miliarde de lei”, a spus acesta.

• Comisia Europeană a propus o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire de până la 7 ani, „atunci când un stat membru implementează reforme consistente cum sunt ale noastre din PNRR (pensiile, salarizarea unică etc) – în aceste condiții avem posibilitatea de prelungire pe un termen de 7 ani”, a explicat ministrul

• „Acest lucru ar presupune renunțarea la o serie de cheltuieli. În caz contrar am suporta consecințele care țin de suspendarea fondurilor (…) Avem nevoie de 7 ani.”

• „Fiecare stat membru va avea o traiectorie. Așteptăm să se aprobe regulamentul și noile reguli în Parlamentul European și după aceea discuțiile cu fiecare stat membru în parte probabil la sfârșit de an pentru a defini o ajustare bugetară cât mai realistă. Este în favoarea țării noastre.”

• „E nevoie de ajustări mai fine pentru a implementa investițiile.”

***