154 de ani de la înființarea Arhivelor Militare ale României
La 17 martie 1867, prin Înaltul Decret nr. 380, a fost înființat Depozitul General al Războiului, ca direcţie independentă în cadrul Administraţiei Centrale a Ministerului de Război. Depozitul General al Războiului era compus din: Secţia I Harta României. Lucrări topografice interioare şi Secţia a II-a Lucrări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare.
Ulterior, atribuţiile privind conservarea arhivelor create de unităţile militare, precum şi redactarea istoricului acestora, au fost preluate de structuri din cadrul Marelui Stat Major.
La 14 mai 1918, prin Ordinul de zi nr. 151, a fost înființat Biroul Istoric, în cadrul Secţiei a III-a a Marelui Stat Major, avînd ca misiune „adunarea, clasarea şi ordonarea datelor şi documentelor istorice operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei” şi redactarea „istoricului campaniei 1916-1919”.
După Primul Război Mondial, la 1 aprilie 1920, pe baza aprobării şefului Marelui Stat Major pe Referatul nr. 224 din 28 martie 1920, a fost înfiinţată Secţia a VI-a 6 Istoric în cadrul Marelui Stat Major. Prin crearea aceste structuri, evoluţia arhivisticii şi istoriografiei militare româneşti a intrat într-o nouă etapă. Atribuţiile acestei structuri (transformată în 1928 în Serviciul Istoric) constau, iniţial, în adunarea arhivei structurilor armatei române participante la Al Doilea Război Balcanic şi Războiul de Întregire şi redactarea unei ample monografii a Războiul de Întregire din 1916-1919 (în perioada 1934-1946 au fost publicate 4 volume din lucrarea România în Războiul Mondial, care acopereau perioada august-noiembrie 1916). Ulterior, a primit ca sarcină şi administrarea şi controlul întregii arhive a armatei române. În acest scop, instituţia era autorizată să emită ordine, dispoziţiuni, recomandări şi să avizeze proiectele de lege în domeniu. În anul 1933, Serviciul Istoric (denumirea din epocă a Arhivele militare naţionale române) a emis primul „Regulament al Arhivelor Armatei” (promulgat prin Decretul Regal nr. 1830 din 20.06.1933).
De-a lungul timpului, structura care administrează patrimoniul arhivistic al Armatei României a purtat mai multe denumiri: Secţia a VI-a/a VIII-a/a VII-a Istoric (1 aprilie 1920 – 30 ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928 – 18 martie 1949), Secţia 11 Istoric (18 martie 1949 – 1 august 1950), Secţia Istoric (1 august 1950 – 1 aprilie 1959); Secţia Istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959 – 16 mai 1962); Secţia Studii Istorice (16 mai 1962 – 11 octombrie 1969), Secţia Arhivelor Militare (11 octombrie 1969 – 1 aprilie 1973); Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (1 aprilie 1973 – 25 ianuarie 1984), Secţia Arhive (24 ianuarie 1984 – 1 martie 1998), Arhivele Militare Române (1 martie 1998 – 1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), Serviciul Arhive şi Documentare Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006), Serviciul Istoric al Armatei (1 mai 2006 – 1 august 2017), Arhivele militare naţionale române (de la 1 august 2017 până în prezent).
17 martie este Ziua Arhivelor Militare ale României
