Minele de uraniu lăsate în conservare sunt repuse în funcțiune. Marii producători și cerera mondială

Minele de uraniu lăsate în conservare sunt repuse în funcțiune. Marii producători și cerera mondială

În SUA, precum și în alte țări, se reia exploatarea în minele de uraniu rămase în conservare pentru a răspunde cererii în creștere pentru combustibil nuclear.

Cel puțin 5 companii americane reiau extracția de minereu de uraniu în mine situate în state precum Wyoming, Texas, Arizona și Utah, unde producția a fost oprită după căderea în dizgrație a energiei nucleare, urmare a celui mai mare dezastru nuclear din lume, la Fukushima în 2011 în Japonia. Țări ca Germania și Japonia au inițiat atunci planuri de eliminare treptată a reactoarelor nucleare, Germania finalizând programul anul trecut.

În condițiile în care guvernele apelează la energia nucleară, considerată „verde”, cei mai mari producători de uraniu se străduie să satisfacă cererea de pe piață, mai ales că prețul metalului argintiu este în creștere. Aproximativ două treimi din producția globală de uraniu este concentrată în Kazahstan, Canada și Australia.

Uraniul va fi unul dintre subiectele principale al întâlnirii din acest an din Toronto al Asociației Prospectorilor și Dezvoltatorilor din Canada care reunește mineri, geologi și investitori. Evenimentul anual a atras cel puțin 10 companii producătoare de uraniu, inclusiv Denison Mines Corp., Fission Uranium Corp. și IsoEnergy Ltd.

Necesarul va crește la peste 100.000 tone pe an

Pe măsură ce țările iau în considerare din ce în ce mai mult energia nucleară pentru a aborda schimbările climatice, cererea de uraniu este de așteptat să crească puternic. Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează necesarul anual la peste 100.000 de tone de uraniu până în 2040, ceea ce înseamnă practic dublarea producției de uraniu și a procesării față de nivelurile actuale.

Cameco Corp. din Canada și Kazatomprom din Kazahstan, care împreună reprezintă jumătate din oferta globală, s-au luptat să intensifice producția. Ei au avertizat cu privire la unele eșecuri operaționale care vor avea ca rezultat o producție de uraniu mai mică decât era de așteptat în următorii ani.

„Avem o criză de aprovizionare de modă veche, simplă”, a declarat Scott Melbye, vicepreședinte executiv al Uranium Energy Corp, cu sediul în Texas. „Cererea crește din nou, cu noi reactoare care sunt puse în funcțiune.”

Mineritul, subfinanțat de mulți ani

Producția nu a ținut pasul cu cererea din cauza anilor de subfinanțare a activităților de explorare și exploatare a zăcămintelor de uraniu, a spus Melbye, care redeschide minele din Wyoming și Texas, care au fost închise în 2018.

Energy Fuels Inc. a inițiat planuri la sfârșitul anului trecut pentru a redeschide minele din Arizona, Utah și Colorado, în timp ce Ur-Energy Inc. a declarat că va începe producția la o mină inactivă din Wyoming. Companiile mijlocii din Australia și Canada au anunțat planuri similare.

Cu siguranță, producția din aceste mine – dintre care majoritatea sunt mici și se apropie de sfârșitul vieții – nu reprezintă decât un mic volum din necesarul de uraniu la nivel mondial.

SUA, la minimumul producției de uraniu

„Industria încearcă în mod clar să răspundă prin redeschiderea minelor mai mici, dar atunci când aveți o mină care nu a funcționat atât de mult timp, evident că producția nu va fi substanțială”, a declarat John Ciampagli, directorul executiv al Sprott Asset Management, care operează Sprott Physical Uranium Trust.

Cu toate acestea, redeschiderea minelor de uraniu reprezintă o relansare pentru o industrie americană care era în pericol să dispară în urmă cu cinci ani. Producţia americană de uraniu a atins un minim istoric de aproximativ 77 de tone în 2019, de la un vârf de 22.000 de tone în 1980, în condiţiile în care SUA a devenit din ce în ce mai dependentă de importurile din ţări precum Canada, Australia, Kazahstan şi Rusia.

Pentru a ţine pasul cu cererea, Uniunea producătorilor americani de uraniu estimează că va fi nevoie ca opt până la zece noi mari mine să demareze producţia în următorul deceniu.

***

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *