Raportul OCDE pe România – principalele idei. Recomandările

În Raportul Studiul Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE, se recomandă tranziția treptată către o impozitare progresivă a salariilor și calculul impozitelor pentru proprietățile imobiliare să aibă pe baza valorii de piață a proprietății. Aceste măsuri vizează o reformă fiscală, prin care să crească încasările și să se reducă în continuare cheltuielile publice.

OCDE atrage atenția asupra progresului lent în corectarea dezechilibrelor fiscale și arată că eforturile pentru a elimina risipa cheltuielilor administrației centrale ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor. 

Principalele idei din Raportul OCDE

Economia României a dovedit reziliență la șocurile externe survenite după invadarea Ucrainei de trupele ruse, urmată de criza energetică: „Sarcina imediată pentru politica macroeconomică este de a controla inflația, care se situează cu mult peste țintă. Consolidarea fiscală ar completa o politică monetară mai strictă în ceea ce privește temperarea cererii. Cu toate acestea, creșterea angajamentelor de cheltuieli guvernamentale – inclusiv pentru apărare, reforma pensiilor și salariile din sectorul public – ar putea împiedica reabilitarea fiscală dacă nu se realizează reforme importante pentru a crește nivelul scăzut al veniturilor din  taxe și impozite ale României”.

OCDE susține necesitatea reformării sistemului fiscal pentru a încetini creșterea datoriei publice până la un nivel sustenabil, fără a se încetini dezvoltarea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor.

Raportul subliniază alinierea politicii fiscale cu politica monetară a BNR care a fost nevoită să ridice dobânda cheie de la 1,25% la finele anului 2021 la 7% în prezent, cel mai ridicat nivel de după croza financiară globală.

Investițiile vor fi motorul creșterii economice

Prognoza arată că PIB-ul real va crește cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% în 2025, fără să atingă nivelul potețialului. De asemenea majorăriile de pensii și salarii vor susține creșterea reală a veniturilor gospodăriilor și implicit consumul. Însă ratele ridicate ale dobânzilor, majorările de impozite și creșterea lentă a ocupării forței de muncă vor menține pe termen scurt avansul consumului privat la niveluri moderate în comparație cu mediile istorice recente. Investițiile se vor menține la un nivel ridicat,
susținute de proiectele de infrastructură finanțate de UE. Exporturile își vor reveni treptat, odată cu îmbunătățirea situației economice  în Europa. O creștere a producției sub nivelul potențial va limita crearea de locuri de muncă în următorii doi ani, menținând șomajul peste ratele de dinaintea pandemiei, pe măsură ce creșterea salariilor se va tempera.

Până în 2025, rata generală a inflației va încetini la 3,7%, aproape de partea superioară a benzii-țintă a băncii centrale, se mai arată în prognoza OCDE.

Pe partea riscurilor, raportul menționează presiunile inflaționiste care se vor menține o perioadă mai îndelungată decât se anticipa. Pe termen scurt, majorarea TVA pentru anumite categorii de produse de la niveluri mai reduse ar putea îngreuna limitarea creșterii rapide a prețurilor.

„Progresul lent în corectarea dezechilibrelor fiscale ar putea contribui la deficite de cont curent mai mari și la o expansiune mai rapidă a datoriei publice a României. Într-o perioadă de creștere a ratelor dobânzii, acest lucru ar putea crește riscurile de ieșiri de capital destabilizatoare. O transpunere puternică a fondurilor UE în investiții ar stimula creșterea PIB-ului și ar îmbunătăți viitorul României. Este nevoie de prudență fiscală pentru a tempera cererea și a susține  sustenabilitatea datoriei publice”, notează raportul OCDE.

Reducerea deficitul bugetar

“Consolidarea fiscală a încetinit. Previziunile OCDE indică un deficit bugetar al administrației publice de 6% din PIB în 2023, o îmbunătățire modestă față de poziția bugetară din 2022 (6,3 % din PIB). În anul 2024, deficitul bugetar ar urma să se reducă și mai mult, până la 5,8% din PIB. Noile angajamente de cheltuieli, în special cele legate de reformele sistemului de pensii, ar trebui să contribuie la menținerea unor deficite bugetare extinse în următorii ani, depășind pragurile compatibile cu stabilizarea poverii datoriei publice. Acest lucru va împiedica România să iasă din procedura UE de deficit excesiv în 2024, așa cum se preconiza anterior. Într-adevăr, proiecțiile fiscale publicate în bugetul anual din decembrie sugerează că ieșirea României din procedura de deficit excesiv – care necesită un deficit sub 3% din PIB – nu va avea loc până în 2027″, se arată în raport.

Consolidarea fiscală ar putea fi și mai lentă dacă cheltuielile publice depășesc obiectivele sau dacă încasările fiscale sunt sub nivelul proiecțiilor bugetare, așa cum s-a întâmplat în ultimul an.

Veniturile din taxe și impozite trebuie să crească pentru a susține cheltuielile bugetare

Se preconizează că noile măsuri fiscale vor genera venituri suplimentare de aproximativ 1 % din PIB în 2024 (Consiliul Fiscal Român). De asemenea, guvernul se bazează pe o creștere a veniturilor din măsurile de consolidare a eficienței colectării impozitelor, în cazul cărora rezultatele pe termen scurt  sunt dificil de anticipat”.

Pericolul majorărilor salariale în sistemul bugetar

Este nevoie de o stabilire previzibilă și echitabilă a salariilor din sectorul public, arată OCDE. „Prudența în stabilirea salariilor din sectorul public rămâne importantă. Remunerarea angajaților are o pondere mare în consumul guvernamental din România (28% în 2021, față de media UE de 20%). În urma protestelor din 2023, guvernul a acordat profesorilor creșteri salariale mai mari decât cele planificate, lucrătorilor din sectorul sanitar și altor angajați din sectorul public. Acordarea în continuare de salarii mari în sectorul public ar putea umfla deficitele bugetare, alimentând în același timp o inflație mai mare a salariilor din sectorul privat. O prioritate a reformei este de a face ca salariile din sectorul public să fie mai prudentă din punct de vedere fiscal, mai echitabilă și mai previzibilă”.

Eliminarea evaziunii fiscale

Specialiștii OCDE subliniază că România trebuie să obțină mai multe venituri fiscale și mai eficient decât în trecut. „Cu baze de impozitare înguste, subminate de evaziune, veniturile fiscale din România sunt scăzute în comparație cu cele internaționale. Impozite mai mari sunt necesare pentru a finanța prioritățile de cheltuieli emergente, menținând în același timp datoria publică gestionabilă”, arată raportul.

Pentru a limita impactul taxelor mai mari asupra creșterii economice, trebuie eliminate denaturările din
actualul sistem fiscal din România. Pentru a încuraja ocuparea forței de muncă, trebuie reduse, de asemenea, sarcinile fiscale mari care apasă asupra lucrătorilor slab calificați.

Ratele scăzute de respectare a obligațiilor fiscale afectează capacitatea României de a colecta venituri. Estimări recente sugerează că economia informală a țării rămâne mare (29 % din PIB în 2022).

***