Comisia Europeană – evaluare a echilibrelor României: Proiecțiile arată deteriorarea poziției nete de investiții

Comisia Europeană sugerează, într-un Mecanism de Alertă, că prioritatea principală a Guvernului României ar trebui să fie aceea de a urma ”un traseu credibil de consolidare fiscală” pentru a atenua riscurile la stabilitatea economiei.

Comisia a publicat luni, în cadrul Mecanismului de alertă (ce identifică statele membre care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice), bilanțul aprofundat pentru România–LINK.

În cadrul raportului, o veste proastă pentru Ministerul de Finanțe: Poziția internațională netă de investiții urmează să se deterioreze accentuat în următorii 10 ani.

Semnal de alarmă – 4 scenarii: poziția internațională netă de investiții se va deteriora semnificativ

În document se afirmă: Poziția internațională netă de investiții (NIIP) a României este proiectată să se deterioreze semnificativ într-o serie de scenarii, pe baza unor diferite presupuneri subiacente.

În proiecțiile de bază, care iau în considerare prognozele pentru anul 2025 ca punct de plecare, NIIP scade sub pragul prudențial estimat pentru a ajunge la aproape -70% din PIB la sfârșitul perioadei de prognoză.

Un deficit mare în balanța comercială și o înrăutățire a balanței de venituri din cauza creșterii spreadului de dobândă sunt contribuitorii principali (vezi graficul de mai jos).

Într-un scenariu optimist (Scenariul 1), o îmbunătățire de 2 puncte procentuale în balanța comercială și o scădere de 1 punct procentual în rata dobânzii la datorii în fiecare an față de presupunerile de bază implică totuși o înrăutățire ușoară a NIIP la sfârșitul perioadei de prognoză.

Dacă balanța comercială se deteriorează în continuare și rata dobânzii la datorii crește în comparație cu presupunerile de bază, NIIP ar înregistra o deteriorare și ar atinge -100% din PIB în 2033 sub presupunerile unui scenariu pesimist (Scenariul 2).

Dacă presupunerile din Scenariul 2 sunt încă agravate de un sold mai mic al contului de capital, așa cum se întâmplă în Scenariul 3, NIIP ar putea scădea cu încă 10 puncte procentuale până în 2033.

Vulnerabilități legate de conturile externe și fiscale

Concluziile raportului:

”În ciuda unor îmbunătățiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilități legate de conturile sale externe și fiscale. Contul curent mare, deficitele guvernamentale mari și rata mare a inflației – toate acestea fiind peste nivelurile pre-pandemice – fac economia potențial vulnerabilă la șocuri.

S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului contului curent în 2023, în principal datorită politicilor monetare și a consumului privat mai slab.”

România, vulnerabilă la schimbările în sentimentul investitorilor și șocuri externe

”Cu toate acestea, în absența unor politici neschimbate, se așteaptă ca riscurile legate de poziția externă să rămână ridicate în anii următori. Un factor principal al deficitului mare al contului curent este deficitul fiscal subiacent mare, care nu s-a corectat suficient în ultimii ani.

În cadrul politicilor actuale, persistența deficitelor guvernamentale ridicate poate crește îndatorarea externă și poate face ca România să depindă mai mult de sursele de finanțare externe, lăsând țara vulnerabilă la schimbările în sentimentul investitorilor și la șocurile externe.”

Reformele fiscal-structurale incluse în PNRR trebuie implementate integral

”Urmarea unui traseu credibil de consolidare fiscală reprezintă prioritatea principală în politica pentru atenuarea riscurilor la stabilitatea economiei. Acest lucru va necesita implementarea completă a reformelor fiscale-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează creșterea structurală a veniturilor guvernamentale și o execuție bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani.

Progresele decisive în consolidarea fiscală ar proteja stabilitatea macroeconomică și ar permite, eventual, o relaxare treptată a politicii monetare, și, prin urmare, ar avea un cost limitat pentru creștere.

În paralel, sunt necesare eforturi pentru a menține competitivitatea costurilor, inclusiv prin ajustarea salariilor minime și ale sectorului public în conformitate cu evoluțiile productivității. În plus, eforturile de accelerare a reformelor structurale necesare, de depășire a blocajelor în calea competitivității și de creștere a absorbției fondurilor de coeziune și PNRR ar trebui să continue.”

(Citiți și: ”Valentin Lazea / De ce PIB Potențial nu poate crește ca Făt-Frumos”)

***