cum a folosit Vladimir Putin fiecare din atentatele teroriste de până acum din Rusia și la ce ne putem aștepta după ultimul atac

Nici nu se răciseră bine cadavrele din atacul terorist de vineri seara de la Moscova că președintele rus Vladimir Putin a început să transforme tragedia în propriul beneficiu, arată o analiză Politico.

De când Putin a urcat în eșaloanele superioare ale puterii începând cu 1998, mai întâi ca șef al Serviciului Federal de Securitate (FSB), unul dintre succesorii KGB-ului Uniunii Sovietice, mai târziu ca prim-ministru și în cele din urmă președinte al Rusiei, țara a suferit 15 atacuri teroriste.

Deși puține au fost la fel de mortale ca masacrul de săptămâna trecută produs în sala de concerte Crocus de la periferia Moscovei, în care cel puțin 139 de persoane au fost ucise de teroriști, aproape toate au fost folosite de Putin pentru a-și consolida puterea.

În urma masacrului de vineri, chiar dacă o ramură a grupării jihadiste Statul Islamic a revendicat responsabilitatea, Putin a profitat de ocazie pentru a da vina pe Ucraina (în ciuda faptului că nu a prezentat nicio dovadă). Kiev – pe care Putin a încercat să-l cucerească de când a lansat o invazie la scară largă în februarie 2022 – este doar cel mai recent țap ispășitor convenabil al Kremlinului.

Iată câteva ocazii anterioare în care Putin a folosit un atac brutal asupra Rusiei pentru a-și consolida sau a-și spori autoritatea – împreună cu câteva idei despre ce ar putea urma:

1999 – Atentatele cu bombă în apartamente din Rusia i-au deschis drumul spre Președinție

Când: 4-16 septembrie 1999

Ce s-a întâmplat? O serie de explozii au avut loc în clădiri rezidențiale din mai multe orașe din Rusia în septembrie 1999, în timp ce Putin era încă prim-ministru. Numărul total de morți a ajuns la 307. În timp ce Moscova a atribuit oficial vina pe separatiștii ceceni, unii au speculat că ar fi o operațiune de „steagul fals” orchestrată de oficialii ruși de securitate.

Cum s-a folosit Putin de incidente. Atentatele din 1999 l-au propulsat pe premierul rus de atunci, Vladimir Putin spre culmile puterii. După ce a dat vina pe rebelii ceceni, Moscova a bombardat Cecenia începând cu 14 septembrie, declanșând un al doilea război sângeros cu regiunea separatistă. Campania din Cecenia i-a sporit semnificativ popularitatea lui Putin, ducând la alegerea sa ca președinte pe 26 martie 2000. Alexander Litvinenko, un fost ofițer KGB care a scris o carte în care susținea că atacurile au fost organizate de FSB, a fost ucis mai târziu la Londra de doi foști agenți FSB, potrivit unei anchete britanice.

Când: 23-26 octombrie 2002

Ce s-a întâmplat? În timpul piesei „Nord Ost” jucate la teatrul Dubrovka din Moscova, teroriști care purtau centuri sinucigașe au intrat și i-au luat ostatici pe membrii publicului. După zile de negocieri, forțele speciale ruse au folosit gaz paralizant în timp ce au luat cu asalt clădirea, ucigând toți teroriștii. Unii ostatici au murit din cauza lipsei asistenței medicale adecvate. Numărul oficial al morților este încă disputat, cu cifre variind de la 130 la 174, potrivit ONG-urilor independente.

Cum s-a folosit Putin de incident. În ciuda criticilor ample, interne și internaționale, la adresa tacticilor folosite în intervenție, Putin a apărat serviciile de securitate. „Gazul era inofensiv și nu ar fi putut provoca rău oamenilor… Este ușor să critici serviciile de securitate sau personalul medical, dar nu este corect”, a spus el într-un interviu din 2003 pentru Washington Post. Jurnaliştii care au raportat critic incidentul au fost vizaţi de regimul de la Moscova, într-unul dintre primele exemple de cenzură agresivă care avea să devină o practică uzuală ani mai târziu.

Asediul școlii din Beslan, pretext de epurare a guvernatorilor din toată Rusia

Când: 1-3 septembrie 2004

Ce s-a întâmplat? Teroriştii motivaţi de separatismul cecen au invadat o şcoală din Beslan, Osetia de Nord din regiunea Caucaz, luând ostatici peste 1.200 de copii, părinţi şi profesori în timpul ceremoniei de deschidere a anului şcolar. O operațiune a serviciilor speciale ruse de eliberare a ostaticilor a dus la 334 de morți, majoritatea murind din cauza explozibililor pe care trupele ruse i-au folosit pentru a intra în școală.

Cum s-a folosit Putin de incident. În urma tragediei, statul rus, inclusiv Putin, a propagat narațiunea falsă conform căreia teroriștii nu au avut nicio revendicare, când de fapt au cerut forțelor ruse să părăsească Cecenia și să-i recunoască independența. Mai târziu, Putin a profitat de masacrul de la Beslan pentru a justifica schimbările legislative care au abolit alegerea guvernatorilor în toate cele 89 de regiuni rusești, permițându-i să numească fideli și să-și întărească controlul în toată țara.

Atentatele la metroul din Moscova au adus sistemele CCTV cu recunoaștere facială

Când: 29 martie 2010

Ce s-a întâmplat? O pereche de militanți sinucigași ceceni au detonat explozibili în două dintre stațiile de metrou din centrul Moscova, ucigând 39 de persoane și rănind peste 100.

Cum s-a folosit Putin de incident. Președintele de atunci, Dmitri Medvedev, a întărit măsurile de securitate în transportul public din Rusia. Acest lucru a condus la testarea camerelor CCTV cu sisteme de recunoaștere facială în metroul din Moscova. Mai mult de un deceniu mai târziu, Rusia a instalat aproximativ 500.000 de camere CCTV cu tehnologie de recunoaștere facială la nivel național. Sistemul este adesea folosit pentru a urmări și reține activiștii opoziției.

Atentatul de la metroul din Sankt Petersburg și controlul rețelelor sociale

Când: 3 aprilie 2017

Ce s-a întâmplat? Un atacator sinucigaș membru al unui grup islamist militant din Rusia a detonat o bombă într-un vagon de tren între două stații ale metroului din Sankt Petersburg, ucigând 16 persoane. La acea vreme, Statul Islamic era în conflict cu Rusia, Putin oferind ajutor militar autocratului sirian Bashar al-Assad, care lupta împotriva grupărilor rebele.

Cum s-a folosit Putin de incident. Ancheta a sugerat că teroriștii au folosit aplicația de mesagerie Telegram pentru comunicare, bazându-se pe securitatea relativă a acesteia. Guvernul rus a intensificat presiunea asupra managementului Telegram, ducând la blocarea completă a aplicației în 2018. Telegram a fost de acord să partajeze informații despre utilizatori cu forțele de ordine în același an; aplicația a fost deblocată în 2020. De atunci, Telegram a blocat (în 2021) robotul „Smart Vote” al liderului opoziției Alexei Navalnîi înainte de alegerile pentru Duma de Stat.

La ce ne putem aștepta după masacrul de la Crocus: dezlegare la tortură

Având în vedere istoria lui Putin de a valorifica atrocitățile comise în interiorul Rusiei pentru a justifica răspunsuri brutale și adesea antidemocratice, este puțin probabil ca răspunsul la acest ultim atac să fie altfel.

Primul lucru pe care Putin l-ar putea face este să pună în aplicare unele măsuri planificate, dar previzibil nepopulare, a declarat pentru Politico Serghei Davidis, șeful Programului de sprijin pentru deținuții politici de la Centrul Memorial pentru Drepturile Omului.

Este posibil ca pedeapsa cu moartea să fie reintrodusă acum în Rusia, „dar introducerea acestei măsuri este o cutie a Pandorei pe care ei înșiși s-ar putea să le fie frică să o deschidă”, a continuat Serghei Davidis.

Ceea ce lasă, a explicat Serghei Davidis, cale liberă reacțiilor tipice ale autorităților ruse: mai multe restricții, înăsprirea pedepselor, extinderea gamei de infracțiuni, incriminarea anumitor activități, nu în ultimul rând dezlegarea forțelor de ordine în a trata cu maximă duritate suspecții de terorism.

După atacul de săptămâna trecută, cei patru suspecți au apărut în instanță cu fețele învinețite și tumefiate, sugerând că au fost bătuți, în timp ce un videoclip publicat pe Telegram părea să arate că unuia dintre suspecți i s-a tăiat o parte din ureche. Kremlinul a refuzat să comenteze dacă suspecții au fost torturați.

Răspunsul autorităților stabilește o nouă tendință: forțele de ordine din Rusia pot brutaliza suspecții și se pot mândri cu asta. Nivelul acceptabil de violență împotriva presupușilor dușmani ai poporului, extins recent de războiul din Ucraina, a crescut din nou. „Dacă poți ucide mii de oameni cu bombe, nu trebuie să-ți faci griji că urechea cuiva va fi tăiată sau cineva va fi electrocutat”, a spus Serghei Davidis.

***