Salariile din România în policriza ultimilor 3 ani
Creșterea accelerată a salariilor din ultimii ani, precum și stabilitatea cursului leu/euro a dus la un avans semnificativ al puterii de cumpărare exprimate în euro a salariului mediu, arată datele INS, BNR și Eurostat.
Perioada este relevantă pentru că, în intervalul 2020-2023, România a trecut și ea, alături de alte țări, printr-o policriză: căderea economică din pandemia Covid, criza energetică de după invadarea Ucrainei de către Rusia, ruperea lanțurilor de aprovizionare globale, inflație, cădere a industriei.
Ajustată cu nivelul prețurilor din UE, în condițiile în care prețurile din România la bunurile de consum și servicii la nivelul anului trecut era la nivelul de 59% din media UE, salariul mediu din decembrie 2023 exprimat în euro a urcat la 1.441 euro (echivalent la prețurile armonizate din UE). Stabilitatea cursului euro-leu a susținut acest trend.
Această sumă ține cont de indicatorul IAPC – indicele armonizat al prețurilor de consum la nivelul UE, indicator pe care îl vom explica mai jos.
Salariul mediu net real în policriză: în 2022, mai mic decât în 2020
Conform INS, în decembrie 2022, din cauza inflației, a crizei generate de pandemie, a crizei energetice, și a scăderilor din idustrie, câștigul salarial mediu real a scăzut chiar cu 1 punct procentual, reprezentând doar 99% din valoarea din 2020.
Revenirea s-a produs în 2023, când a fost înregistrată o creștere puternică a salariului mediu net, de 20%, rezultând o majorare a salariului mediu real de 10,7%.
Problema este că această creștere s-a produs pe fondul a două fenomene nesănătoase în economie:
1, scăderea productivității
2, scăderea industriei ca aport la PIB.
3, creșterea datoriei publice pentru a finanța deficitul bugetar – consumul de import.
Evoluția în policriză: salariul real, productivitatea muncii, industria
Acest salt al veniturilor salariale se explică și prin creșterea salariului minim net în ritm și mai accelerat, cu 36%, la 2.079 lei, după două majorări în același an aprobate de guvern și introducerea unei scutiri de taxe pentru 200 de lei din salariul minim.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este un set de indici ai prețurilor de consum din UE, calculat în conformitate cu o abordare armonizată și un singur set de definiții. IAPC este conceput în principal pentru evaluarea stabilității prețurilor în zona euro și a convergenței evoluției prețurilor în UE, chiar și în monedele naționale, dar și pentru comparații ale inflației la nivel european.
Castigul salarial real exprima contravaloarea marfurilor si a serviciilor care pot fi cumparate, respectiv utilizate, cu castigul salarial mediu net lunar, intr-o anumita perioada de timp, de obicei un an, comparativ cu alta perioada, avand in vedere preturile marfurilor si a tarifelor serviciilor.
Scumpirea forței de muncă
Reversul medaliei creșterilor salariale îl reprezintă creșterea puternică a costului forței de muncă în România anul trecut exprimat prin costul salarial al unei ore de muncă.
Astfel, România a înregistrat în al patrulea trimestru al anului 2023, comparativ cu același trimestru al anului precedent, cele mai mari creșteri ale costurilor salariale orare pentru întreaga economie din UE, cu 17%, urmată de Ungaria cu 16,3%.
Din 2019, până în prezent, în ciuda avansului economic pe total economie, producția industrială s-a diminuat îngrijorător cu 11,3%
Corelarea salariilor reale în raport cu creșterea productivității muncii trebuie privită din perspectiva regulilor economiei clasice:
Evoluția negativă pe anul trecut a acestui indicator în T4 2023 (-4,2% medie lunară în intervalul octombrie – decembrie, cu o performanță tot mai slabă, de la -1,8% în octombrie spre -6,2% în decembrie) se corelează cu scăderea producției industriale (-4,9% pe datele estimate pentru 2023).
(Citiți și: ”De la PIB/capita la salariul mediu net – o fotografie pe județe: fenomene salariale și mitologii regionale”)
***