Teama de prețuri și de sărăcie, mai mare decât teama de război

Prezența României în NATO este percepută de către români ca fiind  o decizie corectă și benefică pentru țara noastră, arată un studiu IRES care a urmărit să identifice percepțiile românilor față de alianța politico-militară de la a cărei înființare se împlinesc 75 de ani.

IRES și a analizat atitudinile românilor cu privire la climatul general din România și din regiune, în contextul războiului din Ucraina și a policrizelor care se manifestă, în ultimii ani, la nivel local, regional și global. 

Principale constatări ale sondajului IRES

• NATO se bucură de notorietate ridicată în România, dar tematica NATO este de interes relativ scăzut pentru cetățenii români. Deși unul din doi români se declară informat despre activitatea NATO, în realitate există un deficit de informare major în această direcție. Doar 7% dintre participanții la sondaj indică în mod corect anul intrării României în NATO.
   
• Prezența României în NATO este percepută de către români ca fiind  o decizie corectă și benefică pentru țara noastră care este văzută acum ca fiind mai bine apărată, în calitatea sa de aliat NATO, cu o armată mai bine pregătită și mai bine dotată și cu relații externe mai solide.
   
• Printre minusurile apartenenței la organizația militară se menționează parțial deteriorarea relației cu Rusia și nevoia de a cheltui mai mulți bani pentru apărare. Participarea militarilor români în teatrele de operații ale NATO este văzută mai degrabă ca un avantaj decât un dezavantaj.
   
• Românii sunt convinși majoritar că art. 5 va funcționa în cazul în care România va fi atacată, cu toate că 14% dintre respondenți  au rezerve că principiul Toți pentru unul, unul pentru toți va funcționa în cazul României.  Situația este relativ similară și în cazul în care România ar fi solicitată să intervină pentru o altă țară NATO, proporția scepticilor crescând spre aproape 30%.
   
• Îngrijorarea cu privire la posibilitatea declanșării unui război în regiune este prezentă în rândul românilor. Peste jumătate dintre români susțin implicarea României în eventualitatea unui conflict NATO-Rusia.

Costul vieții, mai îngrijorător decât posibilitatea implicării într-un război

Atunci când sunt întrebați care sunt aspectele care îi îngrijorează pe ei, personal, în prezent, românii le menționează, în primul rând, pe cele care au legătură cu viața lor de zi cu zi: costul vieții (27%) și sărăcia (18%) sunt cel mai des menționate, urmate fiind de îngrijorarea privind implicarea României într-un război (13%).

Criza economică (9%) și lipsa locurilor de muncă (8%) sunt, de asemenea îngrijorătoare, pentru români, dar și instabilitatea politică (6%), dezinformarea și propagarea informațiilor false (5%) ori inechitatea din societatea românească (5%).

Când îngrijorările sunt privite din perspectiva țării și a poporului, dominante sunt cele legate de nivelul de trai scăzut, sărăcia, inflația (25%) și riscul ca România să fie implicată într-un război (18%).

Peste 50% dintre români susțin implicarea României într-un eventual conflict NATO – Rusia

Mai mult de o treime dintre participanții la studiul IRES (36%) spun că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea ca România să fie implicată, în următorii ani, într-un conflict militar. Unul din patru români se declară destul de îngrijorat cu privire la acest aspect, în timp ce patru din 10 sunt puțin sau deloc îngrijorați.
 
Mai mult de patru din zece români (47%) cred în posibilitatea ca NATO să intre într-un conflict militar cu Rusia, în viitorul apropiat. O treime (36%) sunt de părere că această ipoteză este puțin probabilă, iar 13% cred că acest lucru nu este posibil.

În eventualitatea unui conflict NATO-Rusia, mai mult de jumătate dintre români (54%) cred că România ar trebui să se implice. 42% susțin contrariul.

În eventualitatea escaladării conflictului din Ucraina și a implicării NATO, aproape patru din 10 (38%) respondenți bărbați spun că s-ar înrola ca voluntar sau rezervist (după caz) pentru a-și apăra țara. 44% ar alege să rămână în țară, dar să nu se înroleze în armată, iar 9% dintre intervievați spun că ar pleca din România în acest caz.

Alți 9% au ales să nu răspundă sau au spus că nu știu să răspundă la această întrebare. 

Pentru cheltuieli mai mari pentru Armată

În opinia majorității participanților la sondaj, dotarea tehnică actuală a Armatei Române nu este una bună; 13% cred că este foarte slabă, unul din cinci crede că este slabă, unul din cinci spune că nu este nici bună, nici slabă, un sfert sunt de părere că este bună, iar 8% o apreciază ca fiind excelentă.

În schimb, pregătirea cadrelor militare din România este evaluată mai favorabil; dacă unul din 10 români crede că pregătirea militarilor este foarte slabă, iar 17% că este slabă, patru din zece o apreciază ca fiind bună, iar 13% că este excelentă.

Aproape trei sferturi dintre cei chestionați sunt de acord ca România să cheltuie mai mulți bani de la bugetul de stat pentru apărare, iar două treimi spun că cea mai mare parte din fonduri trebuie cheltuite pe dotarea Armatei Române cu tehnică modernă.

Fișa tehnică a studiului

• Volumul eșantionului: 1.058 indivizi de 18 ani și peste
• Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
• Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
• Perioada realizării anchetei: 24 – 27 martie 2024
• Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de responabilitate socială al IRES și este autofinanțat.
• Metoda de culegere a datelor: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

***