De la «băşica» lui Vodă Caragea la avionul cu reacţie al lui Coandă și ROMBAC-ul lui Ceaușescu în «Historia Special»

Revista „Historia Special”, ediţia de primăvara, vă invită să descoperiți cele mai importante momente din istoria aviației române. Revista este de acum la toate punctele de distribuţie a presei. 

Numele lui Aurel Vlaicu, Traian Vuia și Henri Coandă rezonează adânc în conștiinţa românilor și nu numai. Sunt deschizători de drum în aeronautica română și mondială. Dar interesul pentru zbor al românilor s-a manifestat cu mult înainte. Câţi dintre noi au auzit de Iordache Cuparencu? Originar de lângă Iaşi, el a construit un aerostat. Cu acest aparat de zbor, mai uşor decât aerul, a executat ascensiuni la Varşovia şi Vilnius între anii 1806-1808.

Zece ani mai târziu, la 9 iunie 1818, un balon sferic se ridica deasupra Bucureștiului sub privirile domnitorului ţării, Ioan Vodă Caragea, a fiicei sale, prinţesa Ralu, dar și a mii de bucureşteni, care-l denumesc rapid „băşica lui Vodă Caragea”. Ascensiunea balonului a reprezentat primul zbor realizat în „spaţiul aerian” al ţării noastre. În anii de început ai zborului mecanic al aviaţiei, în fruntea cutezătorilor care, prin realizările lor, au deschis era aeronauticii s-au găsit și mulţi români, peste 40 de inventatori în acest domeniu. A urmat apoi Primul Război Mondial, unde piloţii români au înfăptuit adevărate acte de bravură. Pe lângă confruntarea cu aviaţia Puterilor Centrale și zborurile de supraveghere a frontului, piloţii români au desfășurat numeroase misiuni secrete în spatele liniilor inamice pentru a aduna informaţii cât mai exacte despre trupele germane.  

Al Doilea Război Mondial reprezintă un capitol aparte în aviaţia română. După ce au înfruntat aviaţia sovietică, piloţii români au avut de-a face cu un adversar mult mai redutabil reprezentat de aviaţia americană și britanică. Confruntarea a fost deosebit de dură, mulţi dintre piloţii români pierzându-și viaţa. După 23 august 1944, aviatorii români au întreprins misiuni de luptă și bombardament până în Cehoslovacia. 

În anii comunismului a fost demarat proiectul ROMBAC, ce reprezintă și astăzi o necunoscută pentru mulţi dintre români. România s-a alăturat atunci unui club select al producătorilor de avioane civile propulsate de motoare cu reacţie, compus din SUA, URSS, Marea Britanie, RFG, Franţa și Olanda. Cât a costat acest proiect? O sumă enormă pentru acele vremuri. A meritat? Pot răspunde românii care au stat în frig și la uriașe cozi pentru alimente în anii ’80. Un alt proiect și mai puţin cunoscut iubitorilor de istorie este cel al avionului supersonic IAR 95. Detaliile inedite, negocierile de culise și eșecul realizării acestui proiect suscită și astăzi curiozitatea istoricilor. 

Revista Historia Special nr. 26 este disponibilă la toate chioşcurile de presă în perioada 28 martie-01 iulie 2019 şi în format digital pe paydemic.com.

Iată sumarul revistei „Historia Special”: