Planurile globale ale UE se bazează pe bani pe care nimeni nu-i are

În demersul de a menține Europa relevantă, cei 27 de lideri ai UE vor proclama joi un nou „acord” pentru a susține revigorarea economică a Europei, de a lupta împotriva schimbărilor climatice și de a construi energie curată și industrii digitale care să rivalizeze cu cele din China, SUA și India.

Viziunea implică aspirații îndrăznețe (deși vagi) de a uni economiile, infrastructura și puterile financiare ale UE, astfel încât aceasta să poată concura pe scena globală. Și este anunțată ca un remediu necesar pentru bolile Europei.

Cu toate acestea, scrie Politico, nimeni nu are un răspuns la întrebarea care planează peste summit-ul de la Bruxelles:
cum va plăti Europa pentru toate aceste ambiții și cum va lupta împotriva numeroaselor amenințări pe care le vede înghesuindu-se la ușa sa.

O Europă competitivă și verde are nevoie de investiții de trilioane de euro

O Europă competitivă și verde va necesita investiții de trilioane de euro de-a lungul a decenii. Iar banii publici vor fi necesari pentru a atrage capital privat, conform proiectului de concluzii de la summit.

Dar capitalele UE sunt reticente să dea Bruxelles-ului mai mulți bani, să-și asume datorii suplimentare sau să lovească oamenii cu taxe europene noi. Recenta revizuire intermediară a bugetului UE a evidențiat că blocul rămâne fără numerar după ce s-a confruntat cu o pandemie globală, cu un război în Ucraina, cu costurile structurale ridicate ale energiei și cu scăderea economiei la nivel global.

În plus, populația UE ar putea începe să scadă din acest deceniu, trăgând economia în jos cu ea. Este o combinație care va amenința în mod inevitabil marile planuri ale Europei.

„Riscul mare este că nu vom avea suficienți bani deloc pentru tranziția ecologică”, admite chiar fostul prim-ministru italian Enrico Letta, care s-a întâlnit joi cu liderii UE pentru a prezenta un raport privind competitivitatea UE.

(Citește și: ”Raport Enrico Letta: ”Dacă nu integrați piața unică pentru energie, finanțe, telecomunicații, UE nu va avea nicio siguranță economică”)

El a menționat că există puține prevederi financiare pentru Acordul Verde al UE, după ce pachetul de 732 de miliarde de euro al blocului comunitar pentru redresarea pandemiei se încheie, peste doi ani.

„Triunghiul imposibil”

Green Deal, pentru o mare parte din ultimii patru ani, care a fost prioritate centrală a cheltuielilor UE, concurează acum pentru atenție – și numerar.

Ucraina are nevoie disperată de mai mult sprijin financiar și militar din partea aliaților săi occidentali, deoarece se confruntă cu dificultăți pe câmpul de luptă.

Cu un pachet de ajutor american blocat în Congresul SUA și Donald Trump punând din nou în pericol garanția de securitate a SUA, presiunea este asupra UE pentru a-și consolida propria apărare.

În paralel, Comisia Europeană estimează că, până în 2030, Europa va avea nevoie de peste 1,5 trilioane de euro în fiecare an doar pentru a elimina emisiile de combustibili fosili din sistemele sale energetice și de transport.

Asta în condițiile în care chiar și cea mai mare economie a Europei, Germania, caută noi fluxuri de venituri pentru a-și umple golurile bugetare.

„Europa este pe cale să se confrunte cu un fel de triunghi imposibil”, afirmă Simone Tagliapietra, membru senior al think tank-ului Bruegel din Bruxelles, specializat în energie și politică climatică. „Pe de o parte, vrem să accelerăm tranziția ecologică și să fim competitivi. În timp ce facem asta, pe de altă parte, vrem să creștem cheltuielile pentru apărare. Și, pe de altă parte, vrem să fim și conservatori din punct de vedere fiscal.”

Banii de apărare ”mănâncă” din Green Deal

Reprezentanții guvernelor naționale de la Bruxelles se întreabă deja cât de mult pot tăia din finanțarea Green Deal pentru a construi armata blocului. „Într-un fel, apărarea și acordul ecologic vor concura pentru banii publici”, a spus un diplomat dintr-o țară din UE. Un fond pentru „tehnologii strategice” – conceput inițial ca un motor al inovației în tehnologie curată – a fost redus de la 10 miliarde euro la doar 1,5 miliarde euro. Și apoi liderii UE au alocat fondurile rămase pentru cheltuielile de apărare oricum.

Săptămâna trecută, Banca Europeană de Investiții le-a spus, de asemenea, miniștrilor de finanțe că va crește și va accelera împrumuturile pentru proiectele de apărare. Președintele băncii, Nadia Calviño, a insistat că prioritățile climatice ale instituției nu vor avea de suferit.

UE ar trebui probabil să împrumute bani pentru apărare „pentru că este atât de grav”, a un diplomat european. Dar pentru cheltuielile climatice, „sperăm că acolo putem obține bani de pe piață și nu ar trebui să fie prea mulți bani publici”.

Șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a sosit marți la Bruxelles pentru a turna apă rece peste aceste speranțe. „Nu putem lăsa totul în seama piețelor”, a spus el într-un discurs la Colegiul Europei.

Și economiștii cer bani, pentru politici industriale

Atât Enrico Letta, cât și Mario Draghi, un alt fost premier italian care lucrează și la un raport privind competitivitatea UE pentru Bruxelles, se situează pe poziții similare în ceea ce privește ”prioritatea zero” a UE.

Enrico Letta le prezintă joi liderilor UE concluziile sale privind economia europeană. În raportul său, Letta susține o politică industrială a UE care să împiedice companiile europene să se mute în străinătate pentru a urmări miliardele din stimulente ecologice pe care le oferă SUA.

„Ne lipsește o strategie pentru cum să ținem pasul într-o cursă în continuă creștere pentru conducerea noilor tehnologii”, a spus și Mario Draghi, marți, într-un discurs la Bruxelles.

„Se simte un pic ca pe Titanic”

Întâlnirea de joi a liderilor UE este doar un prim pas într-o discuție mai lungă cu privire la modul de finanțare a provocărilor care se ridică în fața blocul, au recunoscut înalți diplomați și oficiali UE.

În fața avalanșei de cereri de finanțare, Franța crede că are răspunsul. Parisul și alte capitale ale UE fac eforturi pentru a revigora așa-numita Uniune a Piețelor de Capital, un plan vechi de zece ani al Comisiei Europene de a folosi economiile europene pentru a stimula investițiile private în bloc.

Ideea nu a fost niciodată unanim acceptată, dar continuă să apară. ”Principiul este că trebuie să stăm pe picioarele noastre”, a spus un oficial Elysée, menționând că finanțarea privată ar trebui să fie sursa secundară de finanțare pentru planurile ecologice ale UE

Dar țările mai mici cu piețe financiare semnificative, cum ar fi Țările de Jos, Luxemburg și Irlanda, se tem că planul ar însemna dominația Parisului și Berlinului, potrivit altor doi diplomați europeni.

Dar sentimentul de urgență de a opri înecul economiei Europei este din ce în ce mai acut. „Se simte un pic ca pe Titanic”, a spus un alt diplomat al UE. „Nava se scufundă și ne certam cine să fie evacuat primul- cei de la clasa întâi sau cei de la clasa a doua. Poate ar trebui să lucrăm ca nava să nu se scufunde cu totul.

”***