A început lupta împotriva „reconfigurării copilăriei”

Se înmulțesc cererile de restricționare a accesului tinerilor la telefoane și social media, scrie The Economist, din cauza îngrijorărilor că prezența îndelungată pe rețelele sociale afectează performanțele cognitive și sănătatea mintală a copiilor.

În urmă cu două luni, Daisy Greenwell și Clare Fernyhough au înființat un grup WhatsApp pentru a discuta despre cum să țină în frâu cererile copiilor lor de smartphone-uri. După ce au postat despre planurile lor pe Instagram, și alți părinți au vrut să participe.

Acum, grupul lor, Smartphone-Free Childhood (Copilărie fără smartphone), are peste 60.000 de adepți care dezbat cum să-și țină copiii departe de dispozitivele demonice – o dezbatere pe care, în mod firesc, o poartă și ei pe propriile smartphone-uri, scrie The Economist, citat de TVR Info.

Acest grup, cu sediul în Marea Britanie, nu este singurul îngrijorat de timpul petrecut de copii în fața ecranelor.

Luna trecută, statul Florida a adoptat o lege care interzice social media pentru copiii sub 14 ani.

Se pare că guvernul Marii Britanii are în vedere interzicerea vânzării de telefoane mobile pentru copiii sub 16 ani.

Preocupările sunt rezumate de o carte recentă a lui Jonathan Haidt, „Generația anxioasă”, care susține că smartphone-urile și, în special, rețelele de socializare accesate prin intermediul acestora, provoacă o „reconfigurare a copilăriei” malignă.

În cadrul unei dezbateri controversate, două lucruri sunt destul de clare:

• În primul rând, smartphone-urile și rețelele sociale au devenit o parte importantă a copilăriei. Până la vârsta de 12 ani, aproape fiecare copil are un telefon, potrivit unei cercetări efectuate în Marea Britanie. Odată ce au unul, social media este modul în care își petrec cea mai mare parte a timpului. Adolescenții americani petrec aproape cinci ore pe zi pe aplicațiile de socializare, potrivit sondajelor realizate de Gallup. YouTube, TikTok și Instagram sunt cele mai populare (Facebook, cea mai mare rețea de socializare din lume, se află pe un îndepărtat al patrulea loc).

• În al doilea rând, cei mai mulți sunt de acord că în mare parte din lumea bogată a avut loc un declin al sănătății mintale în rândul tinerilor. Ponderea adolescenților americani care raportează cel puțin un „episod depresiv major” în ultimul an a crescut cu peste 150% din 2010. Poate că astfel de termeni au devenit pur și simplu mai puțin tabu, sugerează scepticii. Dar este vorba de mai mult decât de vorbe. În 17 țări, majoritatea bogate, s-a înregistrat o creștere bruscă a sinuciderilor în rândul adolescentelor și al femeilor tinere, deși rata de sinucidere a acestora rămâne cea mai scăzută din orice cohortă.

Sunt fenomenele legate între ele? Momentul este sugestiv: sănătatea mintală a început să scadă exact când smartphone-urile și aplicațiile de socializare și-au luat avânt, în anii 2010.

Există o probabilitate ridicată ca sănătatea mintală a copiilor și prezența pe rețelele sociale să fie strâns legate

Unele studii sugerează, de asemenea, că copiii care petrec mai mult timp pe rețelele de socializare au o sănătate mintală mai precară decât utilizatorii light. Dar astfel de corelații nu dovedesc cauzalitatea: s-ar putea, de exemplu, ca cei deprimați și singuri să aleagă să petreacă mai mult timp pe site-urile de socializare decât o fac cei fericiți.

Un număr mic de studii experimentale încearcă să clarifice întrebarea cauzală. În 2017, Roberto Mosquera, de la Universidad de las Américas, și colegii săi, au determinat un grup de utilizatori de Facebook din America să nu mai folosească platforma timp de o săptămână. Cei care s-au abținut au declarat că au fost mai puțin deprimați decât grupul de control și au luat parte la activități mai variate; de asemenea, au consumat mai puține știri.

În 2018, cercetătorii de la Stanford și New York University au făcut un experiment similar, tot în America. După o lună în care s-au îndepărtat de Facebook, s-au simțit mai fericiți decât grupul de control, au petrecut mai puțin timp online, au petrecut mai mult timp cu familia și prietenii și au fost mai puțin polarizați politic. (Din nou, aceștia nu mai erau la curent cu știrile și petreceau mai mult timp uitându-se singuri la televizor). Efectele asupra bunăstării în ambele studii au fost modeste.

„Dovezile cauzale cu adevărat convingătoare pe care le avem sunt destul de limitate”, recunoaște Matthew Gentzkow de la Universitatea Stanford, unul dintre autorii studiului din 2018. Dar, susține el, cele mai multe indică aceeași direcție ca și dovezile circumstanțiale în privința timpului investit. „Dacă pui toate acestea la un loc, cred că este suficient pentru a spune că există o probabilitate substanțială ca aceste prejudicii să fie mari și reale”.

Multe incertitudini

Rămân multe incertitudini. Cele mai bune experimente au fost făcute pe adulți, care nu sunt principalele ținte de îngrijorare. Majoritatea studiilor se concentrează pe Facebook, care în prezent reprezintă o mică parte din dieta mediatică a adolescenților. Și acestea sunt în mare parte în America, care nu seamănă cu țările în care trăiesc majoritatea adolescenților din lume.

Un studiu realizat anul trecut în 72 de țări de către Oxford Internet Institute a constatat că adoptarea Facebook a fost corelată cu o mică îmbunătățire a bunăstării în rândul tinerilor.

Relația oamenilor cu social media sfidează, de asemenea, categorisirea. Experimentul Mosquera a constatat că, deși oamenii au declarat că sunt mai fericiți atunci când nu folosesc Facebook, ei au evaluat totuși utilitatea acestuia la 67 de dolari pe săptămână.

Întrebarea dacă rețelele de socializare sunt bune sau rele pentru sănătatea mintală este o întrebare greșită, susține Pete Etchells de la Bath Spa University, autorul cărții „Unlocked”, o carte ceva mai optimistă despre timpul petrecut în fața ecranului. Poate că o întrebare mai bună, spune el, este: „De ce se întâmplă ca unii [copii] să se dezvolte foarte bine online? Și de ce altora le este atât de dificil?”

Dacă nu se răspunde la această întrebare, interzicerea telefoanelor sau a rețelelor sociale până la o vârstă mai înaintată ar întârzia pur și simplu problema, se teme el. De asemenea, nu este clar ce ar trebui să vizeze o astfel de interdicție.

Mijloacele de comunicare socială includ totul, de la Facebook până la funcția de chat din jocuri precum „Fortnite”, subliniază Dr. Etchells. Dr. Gentzkow, care susține o vârstă minimă mai mare pentru unele medii sociale, avertizează împotriva limitării tuturor acestora. „Comunicarea reală cu prietenii tăi” – prin telefon, text sau videochat – „acestea ar putea fi lucruri pe care dorim să le încurajăm mai mult”, spune el. Majoritatea aplicațiilor sociale oferă un amestec de funcții, care pot fi apreciate sau folosite în mod abuziv.

Există unele semne care arată că, în timp ce experții se gândesc cum să țină în frâu ceea ce este mai rău în social media, utilizatorii obișnuiți încearcă să găsească ei înșiși o modalitate de a face acest lucru. Postarea despre sine în public este din ce în ce mai puțin obișnuită: anul trecut, doar 28% dintre americani au declarat că le place să își documenteze viața online, față de 40% în 2020, potrivit firmei de cercetare Gartner. Mesajele se mută de la rețelele deschise la chat-urile private. Pe Instagram, mai multe fotografii sunt acum împărtășite în mesaje directe decât pe feed-ul principal, spune compania. Pe măsură ce persoanele de vârstă mijlocie identifică problemele rețelelor sociale cu care au crescut, este posibil ca tinerii să treacă deja mai departe.

****