Analiză / De ce iubește guvernul inflația: 2022-2023

In general, o rata a inflatiei ridicata are efecte negative asupra economiei si societatii prin scaderea puterii de cumparare a veniturilor, descurajarea economisirii, reducerea investitiilor, cresterea costurilor de productie, insa sunt anumiti actori economici care beneficiaza de o rata de inflatie ridicata.

Dintre acesti actori economici de departe se remarca: guvernele, debitorii, proprietarii de active reale si producatorii de marfuri, investitorii in actiuni precum si in anumite conditii exportatorii.

Insa, daca ne uitam la episodul de majorare a ratei inflatiei care a inceput in anul 2022 si la determinantii cresterii preturilor, de departe, guvernul este cel mai mare castigator din cresterea generalizata a preturilor.

1, Cazul Energiei: + 40 mld.

Să luam de exemplu cazul energiei – unul din actorii importanti ai inflatiei – si vedem ce si cum a castigat statul din preturile care au pus presiune si pe industrii, si pe consumatori:

in aprilie 2022, Guvernul Român, prin Ordonanta de urgenta a introdus scheme de plafonare, valabile pana in aprilie 2023, atat pentru consumatorii casnici cat si pentru cei non-casnici a preturilor gazului si energiei electrice. Apoi, in luna septembrie, guvernul a emis o noua Ordonanta de Urgenta prin care sunt prelungite schemele de compensare pana in luna august 2023, insa acestea sunt diminuate.

Insa, pe langa plafonarile de preturi, Guvernul a introdus si taxe suplimentare companiilor din sectorul energetc, taxe aplicabile „profitului suplimentar” cauzat de majorarea pretului energiei.

Mai mult, cum pretul energiei s-a majorat, cota de TVA aplicabila acestor preturi a ramas neschimbata, iar cum s-a aplicat unei baze mai mari, a generat venituri suplimentare la bugetul de stat.

De asemenea, statutul este actionar majoritat sau minoritar la cele mai importante companii producatoare de enegergie din Romania: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom. Aceste companii au inregistrat in anul 2022 niveluri record de profitabilitate iar o mare parte din aceste profituri au fost platite ca divedende catre actionari, guvernul fiind principalul bebeficiar.

Conform estimarilor din industria de profil, veniturile suplimentare la bugetul de stat din cele 3 surse de venit (TVA, supra-taxare, dividende) au fost de peste 40 miliarde lei. Insa, din aceste fonduri au fost suportate plafonarile de preturi, aplicate in special consumatorilor individuali. Dar acestea au avut o valoare inferioara veniturilor. Mai mult, aceste compensari au fost platite de catre guvern cu intarziere, scopul fiind incadrarea in defictutul bugetar cash in tinta strabilita.

Astfel, conform datelor privind executia buigetara pentru anul 2022, fata de anul 2021, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 33%, alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital au crescut cu 17.3%, alte impozite si taxe pe bunuri si servicii s-au majorat cu 250%.

Insa, in anul 2023, preturile energiei au scazut la valorile anterioare razboluiui declansat de Rusia in Ucraina. Prin urmare, veniturile la bugetul de stat din sectorul energetic s-au diminuat. Preturile au inregistrat scaderi pentru gazul metan, energie electrica si cobustibil. De aici rezulta incasari mai mici din TVA, profituri semnificativ mai reduse ale companiilor din sectorul energetic, ceea ce se traduce atat in taxe pe profit mai mici, taxe pe profitul suplimentar semnificativ mai mici precum si dividende semnificativ mai reduse primite de guven de la companiile la care este actionar.

De aici si nevoia guvernului de venituri suplimentare si implicit episodul de majorare a fiscalitatii.

In aceste conditii: veniturile din impozitul pe profit au crescut doar cu 9.2%, alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital au crescut cu 15%, alte impozite si taxe pe bunuri si servicii au scazut cu aproape 11%.

2, Cazul TVA

O alta sursa de venituri suplimatare la bugetul de stat sunt incasarile din TVA. Cand preturile cresc, cum cota de TVA se aplica unei valori mai mari rezulta incasari mai mari din TVA la bugetul de stat.

Cum rata inflatiei a atins, in anul 2022 valoarea de 16.4%, practic aceasta rata a inflatiei s-a translatat intr-o crestere echivalenta suplimenrtare a incasarilor din TVA.

Practic, atunci cand cota de TVA nu se modifica, incasarile din TVA tind sa creasca cu cresterea economica reala la care se adauga rata inflatiei.

Astfel, conform executiei bugetare pentru anul 2022, incasarile din TVA s-au majorat in 2022 fata de 2021 cu 18,6%. Din aceasta crestere peste 16% se datoreaza exclusiv cresterii ratei inflatiei.

Insa, in anul 2023 rata inflatiei s-a redus substantial, la 6.6%. In consecinta, si veniturile din TVA au crescut cu aproape 11%.

3, Taxarea și impozitarea salariilor: +20%

Un alt mod in care guvernul castida din inflatie sunt impozitele si taxele pe salarii. Evolutia salariilor este influentata de raportul dintre cererea si oferta pe piata muncii, evolutia productivitatii precum si evolutia ratei inflatiei.

Daca in 2022 s-a pierdut putere de cumparare, salariile avand o evolutie usor sub rata inflatiei, in 2023 aceasta scadere de putere de cumparare a fost recuperata si in conditiile unei piete a munchii cu defict de personal, salariile s-au majorat cu cu mai mult decat dublul inflatiei.

Ca urmare si veniturile din impozitarea salariilor au crescut pe masura: in jur 20% atat in anul 2022 cat si in anul 2023.

4, Creșterea PIB-ului real (deflatat) și creșterea nominală a veniturilor statului

La nivel agregat, un mod de a calcula impactul cresterii preturilor in veniturile bugetare este prin intermediul deflatorului PIB. Acesta exprima evolutia preturilor pentru intreaga economie si este o medie ponderata intre preturile pentru consummator (rata inflatiei), preturile pentru productorii din industrie (preturile productiei industrial) si preturile de import si export. Iar atata timp cat nu sunt realizate modificari in impozitare sau imbunatatita colecarea, veniturile bugetare se majoreaza cu cresterea PIB nominal (adica cresterea reala de PIB si valoarea deflatorului din acel an).

Ca urmare, in 2022 veniturile totale s-au majorat cu 21%, in timp ce deflatorul a fost de 13.4%, iar cresterea reala a PIB a inregistrat valoarea de 4.7%. Deci cresterea nominala de PIB a fost de 18.1%. Diferenta pana la 21% a majorari veniturilor a venit in cea mai mare parte din taxarea exceptionala din energie.

Astfel, din 80 de miliarde lei majorare de venituri, 51 de miliarde se pot atribui majorarii preturilor (inclusiv a celor din energie), iar in jur de 10 miliarde lei din veniturile suplimentare din energie (taxare suplimentara, dividende mai ridicate).

In anul 2023, veniturile s-au majorat cu 13,3%, in conditiile in care PIB-ul real s-a majorat cu 2.1% iar pretuirle au cresut cu (deflatorul a fost) 9.8%. Deci PIB nominal s-a majorat cu aproape 12%. Asfel, din majorarea cu 61 de miliarde lei a veniturilor, impactul majorari preturilor a fost de 45 de miliarde lei.

5, Cum câștigă debitorul din inflație. Cel mai mare debitor e statul

O alta categorie de beneficiari ai unei rate a inflatiei ridicate sunt debitorii. Iar principalul debitor din economia romaneasca este statul.

Debitorii, cum ar fi guvernele și companiile, pot beneficia de inflația ridicată prin reducerea valorii reale (a puterii de cumparare) a datoriei lor. Cu alte cuvinte, inflația ridicată face ca suma datorată să aibă mai puțină valoare în termeni reali, ceea ce înseamnă că debitorii pot rambursa datoria lor cu mai puține resurse.

Mai mult, in toata aceasta perioada, ratele de dobanda au fost puternic real negative, ceea ce de fapt reduce costurile de împrumut ale debitorilor.

De exemplu, in cazul obligatiunilor suverane emise de Trezorerie, cuponul (rata de dobanda) a fost, in anul 2022, cel mult jumatate din rata inflatiei. Acest lucru inseamna faptul ca un cumparator al titlului de stat cu scadenta scurta (1-2 ani) obtine un randament real negativ din investitie.

Desi dobanda nominala primita este pozitiva, puterea de cumparare la scadenta obligatiunii (valoarea nominala a obligatiunii plus cuponul) este inferioara sumei initiale investite in obligatiune. In finantele comportamentale, aceasta situatie se numeste „iluzie monetara”. Pe partea celalata, debitorul (emitentul obligatiunii) castiga, ca putere de cumparare, randamentul real negativ al obligatiunii, in sensul ca va rambursa o putere de cumparare mai mica decat cea primita.

Mai mult, cum datoria publica este o valoare nominala, ea se raporteaza tot la o valoare nominala (PIB nominal). Prin urmare desi datoria publica a crescut in ritm accelerat, si PIB nominal s-a majorat datorita inflatiei ridicate in ritm accelerat.

In acest mod, datorita deflatorului ridicat (cauzat de o inflatiei ridicata si de o majorare a preturilor productiei industriale si mai ridicata) datoria publica, calculata ca porcent in PIB a ramas relativ constanta, la o valoare sub 50% din PIB.

6, Pericolul de-a te juca cu inflația

Abordarea guvernelor de a plati datoria publica prin inflatie ridicata (ceea ce de fapt inseamna plata datoriei de catre consumatori prin preturi mai ridcate), este una periculoasa, care poate degenera intr-o criza finanicara.

In momentul in care rata inflatei se reduce iar guvernul nu mai poate utiliza inflatia pentru „plata” datoriei publice se poate ajunge la crize financiare.

Un asemenea exemplu este criza tarilor periferice ale Zonei Euro care a urmat dupa criza subprime. Toate acele tari inaintea accederii la Zona Euro inregistrau rate de inflatiei ridicate si practic foloseau rata inflatiei pentru sustinerea deficitelor bugetare si a datoriilor publice ridicate. In momentul in care au aderat la Zona Euro, nu au mai putut utiliza (genera) inflatia pentru gestionarea datoriei publice si au inregistrat probleme seroase in finantarea acesteia.

NOTĂ:

Episodul actual de inflatie are mai multe cauze, care s-au suprapus, si au condus la acesta evolutie.

Dintre acestia, remarcam:

Printarea fara precedent de moneda in timpul pandemiei pentru a se evita o depresiune economica. Principalele banci centrale, relevante la nivel global, mai mult decat si-au dublat bilatul. Aceasta expansiune fara precedent a masei monetare a condus la majorarea preturilor marfurilor pe pietele international si a pornit efectul inflationist.

Utilizarea de catre Rusia a hidrocarburilor si alimentelor ca arma impotriva Uniunii Europene in contextul razboiului pe care l-a declansat contra Ucrainei. Astfel, pretul gazului metan in Uniunea Europeana s-a majorat de la valori cuprinse intre 15 si 30 EUR/MWH anterior pandemiei pana la un maxim istoric de peste 340 EUR/MWH in august 2022. Cum piata de energie electrica este integrata la nivelul Uniunii Europene, gazul metan este folosit in generarea de electricitate iar pretul gazului metan a crescut pe parcursul anului 2022 la maxime istorice, si energia electrica generata pe baza gazului metan a inregistrat un cost de productie record. Cum pretul de tranzactionare a energiei electrice este determinat pe baza pretului marginal, practic pretul energiei electrice generate pe baza gazului metan a determinat pretul de piata al energiei. Astfel, de la valori de 50-60 EUR/MWH in 2021, pretul energiei electrice a ajuns sa se tranzactioneze la preturi in jur de 700 EUR/MWh in luna august 2022.

De asemenea si pretul petrolului a cescut substantial in anul 2022 dupa declansarea razboliului in Ucraina. De exemplu, pretul petrolului Brent, petrolul relevant pentru tarile europene, a atins pe parcursul anului 2022 valoarea de 120 USD/baril (valoarea cu 50% mai mare decat inaintea declansarii razboilui din Ucraina). Iar cresterea pretului petrolului a condus la majorarea pretului derivatelor din petrol – pretul benzinei si motorinei atingand maxime istorice. Iar aceste preturi extrem de ridicate la produsele energetice au alimentat inflatia atat direct (energia electrica, gazul metan si combustibilii fac parte din cosul de consum) cat si indirect (efecte de runda a doua), aceste produse participand cu diverse ponderi la fabricare sau prestarea oricarui bun sau serviciu.