a doua cea mai rapidă evoluție economică după Polonia. O comparație cu celelalte state ECE

Pe 9 mai se împlinesc 20 de ani de la marea extindere a UE – România și Bulgaria urmând să intre trei ani mai târziu, în 2007.

Un moment bun pentru a analiza evoluțiile spectaculoase ale indicatorilor României de la aderare încoace:
de la PIB/locuitor la salarii și puterea de cumpărare,
de la fondurile europene la evoluția Bursei,
de la evoluția gradului de sărăcie la ritmul de creștere a economiei.

În ultimele două decenii nivelul PIB-ului per capita a crescut puternic în majoritatea țărilor care au aderat la UE (2004-primul val, 2007-al doilea val din care a făcut parte și România). Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la Paritatea Prețurilor de Cumpărare (PPC), s-a dublat în România și Polonia.

Slovacia a atins, de asemenea, o performanță remarcabilă, întrucât PIB-ul pe cap de locuitor este cu 75% mai mare față de 2004.
În Ungaria, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 50% mai mare.
Slovenia și Cehia au câștigat 40%, dar punctul lor de plecare a fost cel mai ridicat din CEE8. În plus, din 2008 încoace, salariile nominale au crescut de cel puțin două ori mai repede decât media UE27.

România a depășit, anul trecut, Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor (raportat la Paritatea Puterii de Cumpărare – PPC), ajungând la 78% din media UE27 față de 76% cât a avut Ungaria, după cum arată datele preliminare ale biroului de statistică al UE, Eurostat. România s-a apropiat mult de Polonia, care se situează la 80% față de media UE.

Mai jos, evoluția PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, față de media europeană (Media europeană = 100), pentru 4 state din ECE:

Trebuie menționat că România a avut un ritm de creștere superior chiar și celorlate state din ECE, pornirea fiind foarte de jos.

Astfel, la începutul negocierilor de aderare, România avea cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare: doar 26% din nivelul mediu al UE.

În 2023, țara stă de trei ori mai bine – aproape 77% din nivelul mediu al UE.

România – beneficiar net a 65 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile

Aceste rezultate se datorează și faptului că regiunea ECE este un beneficiar net al fondurilor acordate de Uniunea Europeană.

De la momentul aderării țărilor care fac parte din ECE și până în 2023, fondurile primate de la UE s-au ridicat în total la 205 miliarde euro. Pe lângă beneficiile monetare, UE oferă reglementări armonizate și un mediu politic și economic stabil pentru întreprinderi. Pilonii pieței unice (fluxul liber de bunuri, servicii, oameni și capital) beneficiază în cea mai mare parte vieții de zi cu zi.

În cazul nostru, de la aderare și până în prezent, România a primit peste 95 de miliarde de euro și a contribuit aproape 30 de miliarde de euro. La aceste sume se adaugă fondurile acordate prin PNRR care susțin o bună parte din creșterea PIB prin investiții importante.

Salarii în creștere rapidă

Salariile nominale din regiune au crescut mai rapid decât cele din UE27, ceea ce a permis o reducere a diferențelor salariale.

Cea mai mare creștere a fost în România, unde acestea sunt cu 225% mai mari.

În Polonia și Slovenia salariile nominale aproape s-au dublat. Acestea sunt, de asemenea, de două ori mai mari în Cehia și Ungaria, în comparație cu 2007.

Capitalizarea Bursei de Valori București a crescut de aproape trei ori

BVB se apropie de îndeplinirea cerințelor specifice pentru a fi inclusă în categoria piețelor emergente din punct de vedere al capitalizării bursiere și fre-float-ului ale MSCI, astfel încât sunt pespective ca în cursul acestui an România să intre pe lista de monitorizare a agenției de evaluare financiară.

Miza obținerii noului calificativ o reprezintă accesul la fonduri ale investitorilor nerezidenți mult mai relevante la nivel global și trecerea pieței de capital românești într-o ligă cu o expunere cu un ordin de mărime mai mare.

Riscul de sărăcie – scădere de la 43% la 30%

Deşi situația s-a îmbunătătit semnificativ în România în ultimii ani, populatia încă se confruntă cu riscuri majore, remarcându-se diferente mari între categoriile de populatie sau regiuni.

Comisia Europeană atrage atentia că, deşi procentul persoanelor aflate în situatie de risc a scăzut cu 12,1 puncte procentuale din 2015, la 30,4% în 2023, el rămâne printre cele mai mari din UE (32,5% vs 21% în UE în 2022).

Cu toate că procentele sunt încă mari în România pentru persoanele aflate în risc de sărăcie, se obervă o tendință de scădere rapidă și apropierea de media Uniunii Europene, obiectivul fiind ca ponderea acestei categorii să scadă sub 25% până în 2030.

***