Analiză / Cum vrea guvernul să crească numărul de intelectuali pe cap de locuitor și care sunt problemele reale care-l împiedică

Numărul locurilor finanțate de la bugetul de stat pentru anul I de studii de licență crește, în anul universitar 2024 – 2025, la 66.000, de la 63.579 în prezent, conform cifrelor de școlarizare aprobate în ultima ședință de guvern.

Ministerul Educației explică acest avans și prin nevoia de „atingere a țintelor europene stabilite pentru dezvoltarea spațiului european al educației (2021- 2030)”.

Problemele sunt, însă în altă parte decât în locurile în universități – potrivit analizei CursDeGuvernare: pe lângă abandonul din învățământul superior, problemele se acumulează la educația după care tinerii nu au capacitatea de-a urma o facultate.
Să analizăm aceste probleme:

Peste 42% din tinerii adulți ai Europei erau absolvenți de facultate, în 2022. În același an, ponderea românească a persoanelor cu vârste între 25 și 34 de ani care obținuseră o diplomă de licență se situa la numai 25%.

În plus, regiunile Sud-Muntenia (16%) şi Sud-Est (17%) înregistrau cele mai mici ponderi în clasamentul celor 240 de regiuni de dezvoltare analizate de Eurostat.

Din cele opt regiuni românești, șapte aveau rate sub 25%, Capitala fiind excepția notabilă, cu o medie de 54% de absolvenți în populația cu vârste între 25 și 34 de ani, depând astfel media UE.

. According to the new measure, the
proportion of young people enrolled in formal
education or training was 50% in 2022. In 2020, a dip in
the proportion of young people enrolled in non-formal
training can be observed, probably as a result of the
pandemic.

Cauzele – numeroase și neabordate de guvernanți până acum: Taxele – o problemă minoră, față de problemele din amonte și din avalul intrării la facultate

Măsura este una binevenită, întrucât taxele pentru locurile plătite sunt inaccesibile pentru mulți dintre tinerii români, dar ea are o contribuție insignifiantă în cursa României spre atingerea țintei europene la acest indicator, a declarat senatorul USR Ștefan Pălărie (foto), pentru CursdeGuvernare.ro.

Acesta este convins că orice creștere a numărului de locuri finanțate de către stat este foarte probabil că nu va duce la o creștere a promoțiilor de absolvenți de învățământ terțiar, întrucât sistemul funcționează pe principiul vaselor comunicante și, prin urmare, creșterile de la locurile bugetate se vor transforma în reduceri la locurile cu taxă și în universitățile private.

Abordarea eficientă a acestei probleme a ratei mici de adulți tineri absolvenți de facultate presupune rezolvarea cauzelor din amonte și din avalul intrării la facultate.

În primul rând, ar trebui rezolvate cauzele abandonului universitar, ceea ce ar însemna o creștere stabilă a procentului de absolvenți de învățământ terțiar.

Acest progres presupune mai multe intervenții la sursa abandonului.

Sondajele arată, explică Ștefan Pălărie, că „unul din trei studenți de anul I regretă facultățile alese”.
„Ei își imaginau că va fi altfel la facultate și ajung să aibă o suită întreagă de dezamăgiri, sau că direcția profesională pe care facultatea aleasă le-o va asigura nu mai este o garanție, atunci când văd ce înseamnă primul an universitar”.

De aici rezultă o anume proporție de abandon, ce ar putea fi evitată prin consiliere în liceu, pentru ca elevii să nu-și mai aleagă facultatea în baza unor legende urbane, a opțiunilor unor prieteni sau a recomandării unui profesor sau părinților, spune Ștefan Pălărie.
Dar, în licee există un consilier la 800 de elevi sau pur și simplu lipsește din unele unități, astfel încât adolescenții nu pot fi ajutați să înțeleagă ce potențial au, ce carieră și-ar dori cu adevărat și ce înseamnă o anume ocupație.

De asemenea, mulți dintre tinerii ajunși la facultate în altă localitate constată că viața din respectivul oraș este mult mai scumpă decât credeau și sunt tentați să se angajeze încă din primul an de facultatela început part-time.

Pe de altă parte, din cauza deficitului de personalul calificat, unele companii preferă să angajeze tineri chiar din primul an de facultate.
„Se întrec în oferte, din cauza lipsei de talente și a nevoii de a-și acoperi posturile, astfel încât le oferă program flexibil de lucru”, ca să-și poată continua studiile. Unii dintre studenți aleg să rămână cu program întreg și să părăsească studiile, mai ales că „în unele domenii, angajarea cu cartea de muncă pe o anumită ocupație nici nu mai e condiționată de diploma de licență”, dacă tânărul are competențele necesare, explică senatorul USR.

„Piața de muncă nu mai stă după cei care au desenat, să spunem așa, competențele și ocupațiile, în urmă cu mai mulți ani”, adaugă Ștefan Pălărie.

Aceste probleme nu au fost abordate de Ministerul Educației,

Imposibil de avansat fără o reducere a abandonului din liceu

În afara acestei probleme din amonte, de după intrarea la facultate, există tragedia din preuniversitar.

Fără lărgirea ponderii din cohortă ce ajunge să obțină o diplomă de liceu, România nu are nicio șansă matematică de a atinge nivelul actual din UE, indiferent câte locuri gratuite ar acorda universităților.

România rămâne campioana la părăsirea timpurie a sistemului de învățământ și progresele din ultima decadă sunt mult inferioare celor propuse.

Abandonul timpuriu al studiilor se referă la tinerii care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior, gimnaziul, și care nu au urmat alte forme de educație sau formare profesională în cele patru săptămâni care au precedat ancheta privind forța de muncă (LFS). Părăsirea timpurie a educației are consecințe semnificative pentru individ, precum și pentru societate, pe termen lung.

În 2022, 9,6 % din cetățenii europeni cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din UE au părăsit timpuriu sistemul de educație și formare profesională. Ținta UE pentru 2030 de sub 9%, așa încât blocul comunitar mai are puțin până la atingerea obiectivului.

Nu și România, a cărei rată afectează și media UE. În toate statele membre ale UE, proporția celor care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ în 2022 a variat de la 2,3 % în Croația la 15,6 % în România.

Cele mai mari ponderi au fost înregistrate în România (15,6 %), urmată de Spania (13,9 %), Ungaria (12,4 %) și Germania (12,2 %).

18 țări au atins deja obiectivul la nivelul UE pentru 2030, adică ponderea lor de părăsire timpurie a educației și formării profesionale este deja mai mică de 9%.

Toate programele și politicile de până acum au reușit doar o diminuare modestă a indicatorului, în deceniul 2012 – 2022: de la 17,8%, la 15,6%, conform datelor Eurostat.

Pentru comparație, o fostă campioană la acest capitol, Portugalia, și-a redus rata, în decada respectivă, de la 20,5%, la 6,5%.

„Nu cred că inspectorii școlari își fac raportarea de performanță în baza acestor indicatori. (…) Evident că există niște sisteme de semnalizare când apare un fenomen de abandon școlar foarte îngrijorător, dar nu vedem rezultate”, spune senatorul Ștefan Pălărie.

„Când discutăm că proiectul Roimânia Educată ar fi trebuit să fie ocazia de a îmbunătăți cadrul legislativ, de a finanța sistemul. Aveam banii din PNRR, 3,6 miliarde de euro alocate pe condiții de școlarizare, formare de competențe digitale și multe altele. Din păcate, toate lucrurile astea, care erau o mare oportunitate, par să se transforme într-o mare ratare”, a mai declarat Ștefan Pălărie.

Trebuie investit mai mult și eficient în preuniversitar pentru a nu se mai pierde aproape jumătate din cohorte înainte de absolvirea studiilor de liceu, spune senatorul USR.

(Citiți și: ”Convergența socială a României: deficitul de competențe e mai mare decât cel de forță de muncă – analiză a Comisiei Europene”)

****