«Am cerut recompensa, aflând că valorează cât trei brațări dacice»
Andreea Ciuciu, tânăra care a participat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, un artefact considerat unic în lume, a fost interogată, marţi, la Tribunalul Hunedoara, după ce a solicitat în instanţă despăgubiri de 500.000 de lei pentru participarea la găsirea artefactului. După aproape patru ani au apărut şi primele imagini video din ziua de 23 iunie 2013.
Andreea Ciuciu (30 de ani), tânăra din Arad care a cerut o recompensă de 500.000 de lei în instanţă pentru participarea la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, a fost interogată, marţi, la Tribunalul Hunedoara. Ea a răspuns întrebărilor legate de împrejurările în care a fost descoperit artefactul considerat unic în lume
„Piesa a fost descoperită în 2013, data de 23 iunie, în jurul orei 13:00, aşa cum arată data fotografiilor pe care le-am făcut atunci cu telefonul mobil. De faţă am fost eu, Robert Kurti, prietenul meu de la acea vreme, Ionuţ Trufaş, Radu Brilinsky şi soţia sa, şi încă două persoane, un bărbat pe nume Adrian şi soţia sa. La câteva minute a venit şi Vladimir Brilinsky, administratorul sitului, care era în urma noastră”, a declarat Andreea Ciuciu (foto jos).
Tânăra din Arad a relatat că grupul din care făcea parte era cazat la o cabană de la marginea satului Costeşti, administrată de Vladimir Brilinsky, şi a dorit să viziteze Sarmizegetusa Regia. Cei şapte tineri, însoţiţi de Vladimir Brilinsky au urcat în cetatea dacică, iar apoi grupul a părăsit vechea incintă sacră şi a urmat o potecă prin pădure.
„La un moment dat am ajuns împreună cu grupul deasupra gropii în care se afla matriţa, o excavaţie făcută de prăbuşirea unui copac, şi am observat că străluceşte ceva în lumina soarelui. Ionuţ Trufaş şi Robert Kurti, prietenul meu, au fost cei care au coborât la groapă şi au scos artefactul. Apoi domnul Brilinsky, care venise în urma noastră, a sunat la firma de pază să îi anunţe să oprească intrarea în zona aceea. Noi toţi ne-am făcut poză cu artefactul, ne-am minunat de el, apoi ne-am întors prin pădure spre parcarea unde se aflau maşinile noastre. Piesa a fost transportată într-un rucsac, de fiul domnului Brilinsky. Ea fost predată lui Vladimir Brilinsky care, fiind administratorul sitului, era cel mai în măsură să se ocupe de ea. Ajunşi la locul unde am înnoptat, la acea cabană cu forma unui castel, ştiu că Vladimir Brilinsky a sunat la Cluj – Napoca, la cineva de la muzeu. A doua zi de dimineaţă au venit cinci – şase persoane care s-au prezentat ca fiind de la muzeu şi ne-au cerut detalii cu privire la descoperirea artefactului. Dânşii şi Vladimir Brilinsky au plecat la locul descoperirii”, a declarat Andreea Ciuciu.
Tânăra a declarat că matriţa a fost găsită în pădure, la peste 200 de metri de monumentele din incinta sacră a Sarmizegetusei Regia, într-un loc în care nu erau marcaje şi panouri de avertizare care să arate că turiştii se află în interiorul unui sit arheologic. A fost o descoperire întâmplătoare, a precizat Andreea Ciuciu.
„Am solicitat despăgubirea pentru participarea la descoperirea matriţei antice, fără să mă bazez pe o estimare oficială a valorii artefactului. Dar am înţeles că specialiştii de la muzeu considerau că piesa are valoarea a trei brăţări dacice de aur”, a relatat Andreea Ciuciu.
Procesul în care tânăra a solicitat despăgubiri este judecat la Tribunalul Hunedoara, iar următorul termen a fost stabilit la data de 5 septembrie 2017.
Piesa unică în lume
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală.
Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite. Pe feţele şi laturile matriţei au mai fost înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri.
Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită, spun specialiştii, care atestă că prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Au estimat-o la 560.000 de lei
Piesa a fost expertizată de către Adriana Pescaru, fost manager al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, iar valoarea ei a fost stabilită la 560.000 de lei, o estimare care nu îi mulţumeşte pe reprezentanţii reclamantei Andreea Ciuciu.
„Piesa descoperită la Sarmizegetusa este o matriţă lucrată în bronz, cu decor realizat în negativ, ce folosea la turnarea diferitelor obiecte cu caracter militar, uz casnic, piese de mobilier. Aparţine perioadei arheologiei clasice şi se prezintă într-o stare de conservare foarte bună, într-un procent de 100 la sută. Piesa a fost descoperită întâmplător în situl arheologic de la Sarmizegetusa, la sud de poarta de sud a incintei fortificate, într-o poziţie secundară, posibil ajunsă aici de pe terasa superioară din cadrul unui atelier”, se arată în rezultatul evaluării artefactului. Specialiştii au explicat cum au stabilit valoarea piesei antice.
„Pentru stabilirea preţului estimativ al piesei s-a plecat de la costul cantităţii de material folosit – bronz lingou. Valoarea de execuţie a unui astfel de obiect la ora actuală, la care se adaugă valoarea istorico-documentară, frecvenţa, vechimea, materialul tehnic, valoarea artistică, starea de conservar. La valoarea totală se adaugă valoarea de bun de excepţie, adăugându-se şi valoarea de conservare – restaurare a bunului, astfel valoarea piesei reprezintă suma de 560.000 lei şi poate fi clasată la categoria Tezaur”, se arată în rezultatul evaluării, aflat la dosar.
