Live – Alegeri europarlamentare în UE

UPDATE – ora 18:00 VERZII așteptă cu înfrigurare rezultatele din Franța

Pe verzii europeni îi așteaptă o noapte foate grea. Principalul candidat al lor, Bas Eickehout, încearcă să găsească ceva elemente pozitive când Euronews l-a sunt pentru a verifica starea de spirit care domnește în rândul verzilor. El a spus că în Letonia, partidul verzilor va depăși pragul electoral pentru a avea un candidat în PE. Dar în Cehia nu au trecut de prag.  

„Acum, în principal, așteptăm rezultatele din Franța și Germania care dau cei mai mulți eurodeputați. În Franța, verzii riscă să piardă tot. Campania de acolo „nu a fost splendidă”, a spus Eickhout. Dar el încă mai crede că vor atinge pragul.

UPDATE – ora 17:40 UNGARIA – Prezență record la urne

Prezența la vot la alegerile din Ungaria din acest an a atins 33,14% până la ora 13:00, ora locală, depășind prezența de la anterioarele alegeri pentru Parlamentul European de când țara a aderat la UE în 2004, anunță Telex.

Spre comparație, cea mai mare prezență la vot la alegerile pentru Parlamentul UE din țară a fost la Budapesta în 2019, cu 29,1%.

UPDATE – ora 17:30 MALTA – Partidul Laburist a obținut cele mai multe voturi

Partidul Laburist din Malta (PL, S&D) a obținut cele mai multe voturi la alegerile UE, potrivit premierului Robert Abela. Cu toate acestea, este de așteptat ca performanța din 2019 să nu fie egalată – Laburiștii ar putea să aibă trei europarlamentari în următorul Parlament European, față de cei patru pe care i-a avut în ultimul mandat.

Malta are șase reprezentanți în Parlamentul UE. Partidul Naționalist al lui Robert Metsola (PN, PPE) va avea doi, potrivit liveblog-ului Malta Today. Presupunând că PL obține trei mandate și PN două, rămâne întrebarea cu privire la al șaselea mandat: va merge la unul dintre marile partide sau va merge în schimb către candidatul independent Arnold Cassola, care se află în prezent pe locul trei?

UPDATE – ora 14:10 ȚĂRILE DE JOS – Socialiștii lui Timmermans au câștigat – exit-poll

O coaliție a partidelor de stânga și ecologiste condusă de fostul comisar european pentru climă, socialistul Frans Timmermans, ar fi câștigat alegerile din Olanda pentru Parlamentul Eruopean, conform exit-poll-urilor citate de Bloomberg.

Partidul Libertății condus de Geert Wilders, care a câștigat alegerile generale din Țările de Jos din noiembrie, a înregistrat rezultate mai slabe față de cât anticipau sondajele de opinie.

UPDATE – ora 15:30

Întreaga Europă urmăreste îndeaproape votul din Italia, unde premierul, Giorgia Meloni, este din ce în ce mai mult privită privit ca un game-maker al politicii europene, scrie Euronwes.com

Italia, care va deține 76 din cele 720 de locuri în noul Parlament European, ar putea juca un rol crucial în stabilirea echilibrului de putere. Cu sondajele care sugerează că partidul Frații Italiei al lui Meloni ar putea câștiga până la 27% din voturi – în creștere față de doar 6,4% la alegerile UE din 2019 – premierul Italiei ar putea decide soarta politică a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și dacă ea va primi suficient sprijin pentru a-și asigura un al doilea mandat.

UPDATE – ora 15:20

Pentru cancelarul social-democrat al Germaniei, Olaf Scholz, alegerile europarlamentare sunt practic un vot de încredere pentru alianța sa de guvernământ formată din socialiști, verzi și liberali.

Opoziţia de centru-dreapta CDU/CSU este cotată în sondaje cu prima șansă la câștigarea alegerilor de duminică. Este de așteptat ca toate partidele din coaliția de guvernământ să-și vadă popularitatea scăzând, cei mai afectați fiind verzii, alegătorii fiind preocupați de creșterea criminalității și a imigrației ilegale.

Marele test pentru Scholz va fi dacă partidul său socialist SDP va reuși să se mențină pe locul al doilea sau va coborî sub AfD, dreapta radicală.

UPDATE – ora 15:00

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat votul în Germania. „Să arătăm puterea democrației noastre”, a scris ea pe X. „Să facem Europa, casa noastră comună, mai puternică ca niciodată”, a spus politicianul german de centru-dreapta.

Von der Leyen nu este pe buletinul de vot, ceea ce înseamnă că niciun alegător nu o poate vota direct. Dar ea a condus o campanie pentru a câștiga un nou mandat ca președinte al Comisiei, din Portugalia în Finlanda.

Dacă propriul ei, Partid Popular European, va câștiga alegerile, așa cum este de așteptat să se întâmple, liderii săi vor fi într-o poziție puternică pentru a o impune pe von der Leyen pentru încă cinci ani șef executiv al UE.

*

La aceste alegeri europarlamentare a fost extins votul tinerilor, Belgia și Germania alăturându-se Austriei și Maltei coborând vârsta pentru dreptul la vot la 16 ani, scrie The Guardian. În Grecia vârsta minimă de participare la vot este de 17 ani.

*

Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din ţările membre ale Uniunii Europene au mers la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European. Sunt aşteptaţi la vot în jur de 373 de milioane de europeni.

Deputații se constituie în grupuri politice în Parlamentul European- aceștia nu se grupează în funcție de naționalitate, ci în funcție de afinitățile lor politice. În prezent, există 7 grupuri politice în cadrul Parlamentului European:

Ţările membre UE, de dimensiuni diferite, aleg un număr diferit de deputaţi europeni. Nu pot exista mai mult de 96 şi nici mai puţin de 6 locuri pentru fiecare ţară.

În actualul Parlament, Germania are cel mai mare număr posibil de reprezentanţi- 96. Cu cei 79 de europarlamentari, Franța ocupă poziţia a doua, iar Italia poziția a treia, cu 76. România are 33 de parlamentari, fiind a șasea țară din UE după reprezentare.

Repartizarea pe țări a mandatelor din noul Parlament European:

• Germania: 96
• Franţa: 81
• Italia: 76
• Spania: 61
• Polonia: 53
• România: 33
• Olanda: 31
• Belgia: 22
• Grecia: 21
• Cehia: 21
• Suedia: 21
• Portugalia: 21
• Ungaria: 21
• Austria: 20
• Bulgaria: 17
• Danemarca: 15
• Finlanda: 15
• Slovacia: 15
• Irlanda: 14
• Croaţia: 12
• Lituania: 11
• Slovenia: 9
• Letonia: 9
• Estonia: 7
• Cipru: 6
•  Luxemburg: 6
• Malta: 6

Olanda a organizat alegerilor europene pe 6 iunie, Irlanda pe 7 iunie. În Cehia, urnele au fost deschise pe 7 și 8 iunie.

Letonia, Malta şi Slovacia au votat pe 8 iunie, Italia pe 8 și 9 iunie.

Celelalte 20 de ţări ale Uniunii (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Lituania,  Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) au fixat alegerile europene duminică, 9 iunie.

***