REPORTAJ Crematoriul „Cenuşa“, locul unde s-a stins flacăra comuniştilor
Crematoriul „Cenuşa“ din Capitală încă păstrează urnele unora dintre cei mai puternici comunişti din epoca lui Gheorghiu-Dej. Reporterii „Weekend Adevărul“ au răscolit istoria staliniştilor din România cu ocazia unui „Tur al totalitarismelor“, organizat de Miliţia Spirituală.
Trei muncitori stau pe bancă, în întuneric, beau ţuică la litru şi fumează ţigări. Aşteaptă o Dacie 1310 şi o camionetă cu încărcătură importantă, poate droguri. Când se deschid uşile din spate, săracilor nu le vine să creadă. Sunt oameni, morţi la Timişoara, unde a început Revoluţia română. E 18 decembrie 1989, noaptea. Aceasta e o scenă din filmul „15“, de Sergiu Nicolaescu. La un moment dat, există acest schimb de replici:„Hai, la treabă“. „Cuptorul e încins de azi dimineaţă, to’arăşu’ colonel“.
Povestea însă e reală şi e reconstituită exact în locul în care s-a petrecut:la crematoriul „Cenuşa“ din Bucureşti. 43 de cadavre au fost subtilizate atunci din morga Spitalului judeţean din Timişoara pentru a fi incinerate în Capitală. Ordinul îl dăduse Elena Ceauşescu, iar Operaţiunea „Trandafirul“, cum s-a numit întreaga acţiune, a fost condusă de generalul-locotenent Constantin Nuţă. În film, Ion Dichiseanu. După incinerare, cenuşa a fost aruncată într-o gură de canal din Popeşti-Leordeni.
Filmul lui Sergiu Nicolaescu este una dintre puţinele ocazii ale românilor de a vedea interiorul Crematoriului „Cenuşa“. Pereţii aceştia ascund însă o istorie mult mai tumultuoasă decât filmul regizorului care a fost. Construită în interbelic, în jurul unei mişcări de avangardă în spaţiul mioritic, clădirea a generat o mulţime de controverse în piaţa publică. La început, biserica s-a revoltat, iar cremaţioniştii au ripostat în micile lor publicaţii de propagandă. Cu timpul însă, Crematoriul a devenit parte din peisajul urbanistic din Capitală şi gata. Ba chiar personalităţi importante ale vremurilor trecute, precum Paul Zarifopol, Garabet Ibrăileanu şi Constantin Stere, au ales locul drept ultima destinaţie de pe lumea aceasta.
După instaurarea regimului comunist în România, mulţi dintre liderii politici ai vremii au fost incineraţi aici. Urnele multora dintre ei s-au păstrat în columbariile Crematoriului, fie că încă mai sunt vizitate ori nu. Despre cei mai mulţi dintre ei a vorbit istoricul Mihai Burcea, la ultima ediţie a proiectului cultural „Turul totalitarismelor“, organizat de Miliţia Spirituală.
