British Museum își rescrie istoria pentru a-și ascunde trecutul rasist

British Museum, unul dintre cele mai renumite muzee din lume, își rescrie istoria astfel încât să apară într-o lumină favorabilă și să se apere în fața cererilor de a returna obiectele din patrimoniul său țărilor de origine. Aceasta este concluzia unei teze de doctorat în arheologie susținute la Universitatea din Göteborg, anunță publicația online  Heritage Daily. 

Staffan Lundén, autorul tezei, spune că „manipularea trecutului nu este un fenomen nou. Cele mai rușinoase exemple în acest sens se găsesc în modul în care statele totalitare își înregistrează propria istorie – ca atunci când guvernul sovietic retușa fotografii pentru a-i îndepărta din imagini pe cei care deveniseră indezirabili. Însă cazurile în care muzele își revizuiesc propria istorie într-o manieră similară nu a mai fost documentată până acum.”

Studiul lui Lundén urmărește discursul instituției britanice cu privire la așa-zisele bronzuri Benin. Acestea au ajuns în Europa după ce britanicii au cucerit și jefuit Benin City din Nigeria de astăzi, în 1897. Majoritatea obiectelor au ajuns la British Museum și se numără astăzi printre cele mai cunoscute artefacte din patrimoniul instituției. Însă ele au ajuns să joace și un rol cheie în discuția referitoare la obiectele furate din diverse țări în vremea țărilor coloniale. Cui aparțin aceste obiecte-țărilor de origine sau țărilor în care se află ele astăzi?

Astăzi, British Museum promovează ideea că descoperirea bronzurilor Benin și expunerea lor în Occident a contribuit la schimbarea percepției Africii ca fiind inferioară. Însă o analiză a discursului instituțional de acum un secol – arată cu totul altceva. Publicațiile mai vechi ale muzeului aveau un discurs diferit, promovând ideea potrivit căreia cultura occidentală este superioară celorlalte culturi de pe glob. Totodată, savanții de la British Museum de la începutul secolului XX scriau că bronzurile Benin purtau mai degrabă influența coloniștilor portughezi și nu a culturii locale, africane. 

Cercetările lui  Lundén arată și că savanții muzeului nu au făcut nimic pentru a schimba percepția occidentalilor față de africani. Dimpotrivă, au răspândit și au oferit argumente științifice în favoarea sterotipurilor și prejudecăților vizavi de aceștia. 

Această rescriere a propriei istorii folosește muzeului drept argument în favoarea păstrării obiectelor străine aflate în patrimoniul său. Potrivit lui Neil MacGregor, director al muzeului până anul trecut, obiectele Benin reprezintă exemplul perfect al modului în care muzeul, încă de la deschiderea sa din anul 1753, promovează toleranța și respectul față de alte culturi. Din acest motiv nu ar fi recomandată retrocedarea obiectelor din colecțiile muzeului. 

Bronzurile Beninreprezintă o denumire generică pentru o colecție de obiecte furate din Benin City în 1897. Obiectele – realizate din alamă, bronz, corali, fildeț, teracotă, textile, lemn etc. – datează din perioada secolelor XV-XIX.