Italia și forțele telurice – alte cutremure puternice care au devastat aceasta tara
Munții Apenini străbat Italia de la sud la nord ca o adevărată coloană vertebrală și au atras ca un magnet oamenii din cele mai vechi timpuri. Pășunile bogate, pădurile și aerul răcoros din timpul verilor toride au dus la dezvoltarea localităților. Aristocrația prefera locurile retrase pentru petrecerea timpului liber. Mulțimi de castele au fost ridicate până pe cele mai înalte culmi unde se putea duce materiale de construcție. Rocca Calascio a fost ridicat la 1.460 m în secolul al XV-lea, lucrări mai modeste fiind începute încă de pe la anul 1000.
Seismul din 24 august 2016 a afectat centrul statului peninsular și a făcut ravagii în localitatea Amatrice, bogată în biserici și case vechi, ceea ce înseamnă că nu mai fusese zguduită serios de multă vreme. Oamenii au trăit și mai trăiesc cu convingerea că munții înseamnă zone de maximă rezistență a scoarței terestre și că ar fi o bună bază pentru orașe. Culmea este că piscurile montane apar în zona de contact a plăcilor tectonice, acolo unde cutremurele sunt în floare. Italia are o tristă istorie la acest capitol. Anul 2009 a fost marcat de seismul ce a devastat așezarea L῾Aquila, situată și în zona unui fost lac, ceea ce amplifică distrugerile. A fost asemănător ca intensitate cu cel din 2016.
Forțele telurice pot mult mai mult. Orașul Messina era un port înfloritor situat la jumătatea Mării Mediterane, dar nenorocirea s-a abătut asupra regiunii în 1908. Era 28 decembrie, oamenii se gândeau la petrecerea sărbătorilor de sfârșit și început de an, când a pornit urgia.
Au fost peste 70.000 de morți, unele surse avansând cifre mergând până la 200.000. Italia se află amplasată pe un teren foarte instabil și orice localitate poate să fie lovită catastrofal. Placa africană pătrunde lent pe sub cea europeană, doar cu 25 mm pe an, dar este suficient pentru a provoca acumularea de tensiuni ce pot fi eliberate brusc în sudul Italiei, Sicilia și Malta. Calabria a fost lovită în 1783 de un șoc ce a luat viața a circa 50.000 de persoane. Cutremurul din 1693 a făcut circa 60.000 de victime.
Orașul Napoli pare așezat deosebit de frumos. Golful liniștește valurile mării și este un excelent loc pentru acostarea navelor. Munții verzi din fundal dau impresia unui loc de basm. Așa au crezut și oamenii din vechime. Recoltele bogate și comerțul i-au atras în această regiune pe coloniști și n-au putut să mai plece. Iubirea de moșie se dovedește a fi greu de înfrânt. Ziua de 30 iulie 1626 a fost marcată de o răbufnire a forțelor din adâncuri și 60.000 de victime au fost la Napoli. Dacă nu erau cutremure, vulcanul Vezuviu intra în acțiune. La 24 august 79 a nimicit trei orașe romane. Astăzi sunt expuși gazelor toxice cel puțin 700.000 de italieni.
Italienii, de la oamenii simpli până la conducători, au demonstrat că n-au vrut să învețe ceva din lecțiile oferite de istorie. Orașul L῾Aquila a fost șters de pe fața pământului de mai multe ori.
Au fost 3.000 de victime în 1703, dar Papa Clement al XI-lea a decis reconstruirea așezării. Forțele subterane au lovit din nou în 1786 și au făcut peste 6.400 de victime. Primul Război Mondial atrăgea toate privirile peninsularilor, dar la 13 ianuarie 1915 s-a produs ruptura de la Avezzano. S-a estimat un număr de victime de până la 32.610 morți. A fost prăpăd printre locuințele de tip vechi, ridicate doar pentru a rezista pe verticală și nu la forțele de forfecare.
Istoricii antici au scris mult despre manifestările seismice, dar cărțile vechi nu prea mai sunt luate în seamă. Măreața Romă a fost lovită în timpul împăratului Claudius de dese cutremure ce au dărâmat case și oamenii se călcau în picioare de spaimă. Istoricul Tacitus a povestit că persoanele neputincioase erau strivite de mulțimile îngrozite. Poporul roman le privea ca pe rele prevestiri și în anul 52 a izbucnit conflictul dintre armeni și hiberi, ceea ce va duce la un lung război între romani și parți pentru dominație în Asia Mică.
Ceea ce s-a întâmplat la Amatrice n-a fost decât un slab avertisment. Creșterea populației în concentrările urbane nu poate să ducă decât la amplificarea numărului de victime. Italia rămâne la mila deplasării plăcilor tectonice.
Bibliografie minimală
https://it.wikipedia.org/wiki/Terremoti_in_Italia_nel_XIX_secolo
https://en.wikipedia.org/wiki/1693_Sicily_earthquake
https://en.wikipedia.org/wiki/1915_Avezzano_earthquake
https://fr.wikipedia.org/wiki/V%C3%A9suve
Tacitus, Opere, III, Anale, Editura Științifică, București, 1964.