Surprizele geologice asiatice – scăderea recoltelor românești din cauza unul vulcan
Anul 1884 a fost deosebit de nefavorabil pentru agricultura practicată în România şi mulţi s-au întrebat de ce a mers totul pe dos. Producţia de cereale, principalele plante de cultură şi aducătoare de valută forte, a scăzut cu aproape 30% faţă de anul precedent, dar grâul a pierdut 39%, orzul aproape 46%, ovăzul 62%, porumbul 16% şi alte cereale 59 de procente. Secara, plantă iubitoare de răcoare, a avut scăderi cu doar 17, 4%.
Producţia la hectar a fost deosebit de mică. Poate că statisticile din România nu erau suficient de exacte. Autorităţile austriece din Bucovina au consemnat aceeaşi situaţie, chiar dacă suprafeţele cultivate erau mai mari. Plantele alimentare din România au asigurat doar 74, 89% din producţia anului 1883, chiar dacă agricultorii s-au chinuit să însămânţeze suprafeţe mai mari. Recoltele de struguri au scăzut dramatic, doar 46, 29% în raport cu anul precedent. Pomii au fost totuşi favorizaţi de schimbările atmosferice. De ce această transformare bruscă în condiţiile existenţei aceleaşi populaţii, cu aceleaşi unelte şi tehnici agricole?
Explicaţia oferită de geografie rămâne de-a dreptul surprinzătoare. Anul 1883 a fost marcat de explozia catastrofală a vulcanului Krakatoa din Indonezia, celebră prin cantitatea de cenuşă expulzată în atmosferă. Clima a fost afectată de un proces de răcire ce a dus la diminuarea recoltelor. Cazul n-a fost singular în istorie. Vulcanii pot determina o răcire a vremii şi se consideră că declanşarea celebrei revoluţii franceze poate fi pusă în contul unei erupţii din Islanda.
Bibliografie minimală
Axenciuc, Victor, Evoluţia economică a României, vol. II, Editura Academiei, Bucureşti, 1996.
