Populaţia lumii va atinge ”vârful” în jurul anului 2080, când va începe să scadă

Populaţia Terrei va atinge „vârful” maxim în jurul anului 2080, după care va începe să scadă, până la punctul în care, în 2100, va înregistra un minus de 700 de milioane de locuitori, o scădere de 6%, potrivit unui raport al ONU intitulat „World Population Prospects 2024″, elaborat de Departamentul de Afaceri Economice şi Sociale al Naţiunilor Unite (UN DESA).
De asemenea, se estimează că, până la sfârşitul anilor 2050, mai mult de jumătate din populaţie va trăi până după vârsta de 80 de ani.

În societăţile cu fertilitate scăzută şi rate ridicate de îmbătrânire a populaţiei, imigraţia va fi „principalul motor al schimbării” şi al dinamizării demografice, începând de acum şi până în anul 2100, arată ONU.

Organizația estimează că, de la cei 8,2 miliarde de locuitori câţi are planeta în prezent, populaţia mondială va creşte până la un maxim de 10,3 miliarde, iar acesta va reprezenta „vârful” înainte ca populaţia să intre pe trendul descrescător.

Până la sfârșitul anilor 2050, jumătate din populația lumii va trăi cel puțin 80 de ani

Motivele acestei scăderi relativ apropiate a populaţiei sunt mai multe, dar dintre toate iese în evidenţă rata scăzută a natalităţii din cele mai mari economii ale lumii, în special China – unde rata fertilităţii este mai mică de 1,4 copii pentru o femeie.

În medie, la nivel mondial, femeile aflate la vârstă fertilă au astăzi un copil mai puţin decât în anii 1990.

Alte motive au de-a face cu scăderea ratei mortalităţii şi cu o speranţă de viaţă mai mare, care după epidemia de coronavirus a crescut din nou la 73,3 ani.

Se estimează că până la sfârşitul anilor 2050 mai mult de jumătate din populaţie va trăi până după vârsta de 80 de ani.

În general, o populaţie mai mică este o veste bună, deoarece înseamnă „o presiune ecologică mai scăzută a impactului uman ca urmare a reducerii consumului”, a declarat Li Junhua, secretarul general adjunct pentru afaceri economice şi sociale.

„Vârful” demografic a fost atins deja în 63 de ţări, aproape toate în aşa-numita „lume dezvoltată”, între care în China, Germania, Rusia şi Japonia, astfel că în aceste state se aşteaptă o reducere netă a populaţiei de 14%. Într-un alt grup de ţări în care Brazilia şi Iranul ies în evidenţă, acest „vârf” va avea loc începând de acum şi până în 2054.

În restul de 126 de ţări, acest vârf nu se va atinge decât în a doua jumătate a secolului.

În acest ultim grup de ţări în care populaţia va continua să crească decenii la rând se află India, Pakistan, Indonezia, Nigeria şi – în mod curios – Statele Unite, notează EFE, preluată de Agerpres.

Către anul 2080, în lume vor fi mai mulţi oameni cu vârsta de peste 65 de ani decât cei sub 18 ani şi un număr mai mare de persoane în etate (peste 80 de ani) decât sugari cu vârste sub un an.

Creșterile de populație din țările bogate, asigurate de imigrație

În 50 de ţări din întreaga lume, imigraţia va fi cea care va atenua efectele unei populaţii în scădere şi tot mai îmbătrânite: sosirea migranţilor va creşte natalitatea şi va contribui la o uşoară scădere a vârstei medii a populaţiei.

Mai exact, potrivit raportului ONU, migraţia internaţională va fi primul factor de creştere a populaţiei în 52 de ţări din lume până în 2054, iar această cifră va creşte la 62 de ţări până în 2100.

„Migraţiile internaţionale se numără printre marile tendinţe demografice care modelează lumea noastră. Dacă gestionăm provocările şi profităm de oportunităţi, putem accelera eforturile pentru a realiza o dezvoltare incluzivă şi durabilă”, subliniază Organizaţia Naţiunilor Unite în raportul său.

Mai mult, ONU insistă că, în cazul ţărilor cu niveluri de fertilitate „relativ scăzute” – şi menţionează aici Australia, Canada sau Statele Unite – imigraţia va determina o continuare a „creşterii populaţiei”.

În Statele Unite, de exemplu, populaţia în anii 2054 şi 2100 ar fi cu 13%, respectiv cu 36% mai mică „fără contribuţia imigraţiei”, subliniază raportul ONU. Şi aceasta pentru că, împreună cu reducerea mortalităţii, imigraţia „va ajuta la contracararea” unei rate de fertilitate sub nivelul de înlocuire (2,1 copii pe femeie) şi va permite populaţiei să continue să crească în următoarele decenii şi în ţări precum Danemarca, Finlanda, Islanda, Irlanda, Olanda, Norvegia şi Elveţia.

„Într-o ţară închisă faţă de migraţie, când fertilitatea rămâne sub nivelul de înlocuire pentru o perioadă prelungită, numărul femeilor aflate la vârsta reproducerii începe să scadă”, a avertizat ONU, care estimează că numărul femeilor aflate la vârstă fertilă din aceste ţări va scădea cu 33% între 2024 şi 2054.

În ceea ce priveşte factorul emigraţie, Naţiunile Unite consideră că, în general, acesta „nu are un impact mare” asupra dimensiunii populaţiei ţărilor care sunt furnizori de emigranţi, cu excepţia celor care au o „fertilitate ultrascăzută” (sub 1,4 copii la o femeie), unde „probabil va contribui considerabil la reducerea” numărului de locuitori până în 2054.

„În aceste ţări, crearea mai multor oportunităţi de muncă decentă şi încurajarea revenirii emigranţilor pot fi abordări de explorat şi s-ar putea dovedi mai eficiente în stoparea declinului demografic pe termen scurt decât politicile care vizează creşterea nivelurilor de fertilitate”, susţine ONU, care trage totodată un semnal de alarmă cu privire la efectele reducerii semnificative a ponderii populaţiei active pe piaţa muncii.

****