Din bucătăria lui Leonardo da Vinci
Una dintre pasiunile mai puţin cunoscute ale lui Leonardo daVinci a fost gastronomia. În multele sale notiţe, el a lăsat omenirii sfaturi de dietă, cum ar trebui organizată o bucătărie, listele personale de cumpărături. De asemenea, el nota preţurile şi calitatea produselor, acest lucru reprezentând o sursă istorică importantă pentru studiul vieţii cotidiene şi economice din acea perioadă.
Informaţiile notate cu meticulozitate ne dezvăluiesc de ce era atât de interesat de această nouă perspectivă culturală şi care era relaţia lui DaVinci cu mâncarea, nutriţia şi bucătăria. El a început să îşi noteze diverse lucruri culinare la vârsta de 37 de ani, continuând până la moarte să fie interesat de acest domeniu. Aceste carneţele conţineau gânduri, diverse notiţe şi desene, erau un fel de jurnale, scrise „în oglindă”, de la dreapta la stânga, stilul caracteristic al lui Leonardo. Când a murit, el a lăsat studentului său eminent, Francesco Melzi, aproximativ 120 de astfel de carneţele, din care astăzi nu s-au mai păstrat decât 28. Ce sfaturi lăsa posterităţii marele artist şi inventator:
„Dacă vrei să fii sănătos, observă acest regim.
Nu mânca dacă nu ai apetit şi ia o cină uşoară,
Mestecă bine, şi orice ai mânca
Trebuie să fie bine gătit şi să conţină ingrediente simple.
Acela care ia medicamente este sfătuit inadecvat
Aveţi grijă la furie şi evitaţi aerul închis.
Stai în picioare puţin după ce ai terminat de mâncat.
Asigură-te că nu dormi la prânz.
Amestecă vinul cu apă şi bea cu înghiţituri mici,
Nu pe stomacul gol sau între mese.
Dacă faceţi exerciţii, să nu fie prea obositoare.
Să nu te culci cu stomacul în sus sau cu capul în jos.
Înveliţi-vă bine noapte,
Odihniţi-vă capul şi păstraţi-vă mintea fericită.”(Leonardo daVinc, 1515)
Carneţele de bucătărie ale lui DaVinci erau pline de comentarii privind costurile şi calitatea mâncărurilor şi băuturii pe care el o întâlnea în călătoriile sale în Italia. De asemenea, ele conţineau listele sale de cumpărături, care variau de la ingrediente mai rare pentru festinurile de la Curte, sau unele simple, pentru sine. Discutând despre DaVinci şi gastronomie, inevitabil este abordat şi domeniu vegetarianismului, posibilitatea ca artistul să nu includă carne în meniul său fiind dezbătută mult timp. În 1482, DaVinci s-a alăturat curţii Sforza. În timpul pe care l-a petrecut acolo, castelul familiei a fost renovat, inclusiv bucătăria. În notiţele sale, DaVinci descrie mersul lucrurilor:„Camera mare pentru servit masa ar trebui să fie departe de bucătărie, astfel încât stăpânul să nu audă zdrăngănitul vaselor. Mâncarea de la bucătărie ar trebui servită printr-un geam, sau pe o masă cu roţi. Fereastra de la bucătărie ar trebui să fie în dreptul unei magazii, pentru ca astfel să poată fi luate lemne.” În biblioteca personală, Da Vinci avea o singură carte de bucate, cea a lui Apicius, considerată cea mai veche carte de bucate din Europa.