UNESCO dezbate riscurile la adresa Patrimoniului Mondial, o atenţie specială fiind acordată Stonehenge

Cu 56 de situri înscrise în Patrimoniul Mondial ameninţate de
catastrofe naturale, de războaie sau de lipsa de acţiune, care
le-ar putea face să-şi piardă statutul unic, Organizaţia
Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO)
evaluează marţi, în cadrul celei de-a 46-a reuniuni anuale,
situaţia siturilor sale emblematice, precum şi a celor recent
adăugate pe lista sa de risc, cum ar fi monumentul megalitic de la
Stonehenge, relatează Agerpres.

Oraşul vechi din
Ierusalim, cu zidurile sale, centrul istoric al localităţii
ucrainene Liov şi oraşul venezuelean Coro cu portul său se numără
printre siturile aflate în prezent în pericol care se vor afla în
centrul discuţiilor, marţi şi miercuri, la New Delhi, în India.

Capitala indiană
găzduieşte până la 31 iulie reuniunea Comitetului Patrimoniului
Mondial UNESCO, în cadrul căreia dezbaterea privind Lista
Patrimoniului Mondial în Pericol reprezintă unul dintre punctele
culminante.

Organizaţia a
subliniat, însă, că includerea pe această listă nu trebuie
văzută ca o sancţiune, ci mai degrabă ca un sprijin în vederea
conservării. “Includerea pe această listă nu este un motiv de
teamă şi nu ar trebui interpretată ca o sancţiune”, a
declarat luni directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, într-un
discurs adresat comitetului format din 21 de state.

Aceste discuţii
“sensibilizează şi duc la schimbări tangibile, permit
evaluarea riscurilor şi identifică modalităţile de remediere a
ameninţării”, a adăugat ea.

În timp ce multe
situri de mare importanţă istorică sau naturală au fost scoase de
pe această listă în ultimele decenii, cum ar fi Insulele Galapagos
(Ecuador), Angkor Wat (Cambodgia) sau Parcul Naţional Yellowstone
(Statele Unite), altele se menţin pe listă de mai bine de 40 de
ani.

Cum este cazul
oraşului antic al Ierusalimului cu zidurile sale, inclus pe listă
în 1982 din cauza lipsei unei politici de conservare sau a efectelor
ameninţătoare ale planificării urbane.

De cealaltă parte
se află centrul istoric al oraşului Liov din Ucraina, înscris pe
listă anul trecut ca urmare a ameninţărilor reprezentate de
invazia rusă, alături de Catedrala Sfânta Sofia din Kiev.

Alte situri notabile
sunt Coro şi portul său – “singurul exemplu supravieţuitor al
unei bogate fuziuni de tradiţii locale cu tehnici arhitecturale
Mudejar spaniole şi olandeze”, potrivit UNESCO, sit ameninţat
de deteriorarea structurilor sale provocată de ploile abundente din
2005 – dar şi Minaretul Jam din Afganistan, din cauza lipsei unui
plan de conservare adecvat, în special după venirea talibanilor la
putere.

Înscrierea pe
această listă facilitează accesul siturilor la finanţare din
partea Fondului Patrimoniului Mondial, însă reprezintă totodată
un indicator de risc pentru guverne, deoarece dacă situl pierde
condiţiile care i-au adus includerea în Patrimoniul Mondial, UNESCO
poate decide revocarea statului.

Până în prezent,
doar trei situri au avut de suferit astfel: Rezervaţia Arabian Oryx
din Oman, Valea Elbei din Dresda, Germania, şi Zona maritimă
comercială din Liverpool, Regatul Unit.

Pentru reuniunea
actuală a UNESCO, experţii au recomandat înscrierea a două situri
pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol: Stonehenge, Avebury şi
siturile asociate din Regatul Unit şi Lumbini, locul de naştere al
lui Buddha, în Nepal.

În cazul
monumentului megalitic, specialiştii şi-au exprimat îngrijorarea
faţă de un proiect care prevede extinderea unui drum principal ce
trece la doar 150 de metri de sit şi care ar avea un impact asupra
“peisajului preistoric”. Prin urmare, ei au recomandat
includerea acestuia “pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol,
pentru mobilizarea sprijinului internaţional”.

În ceea ce priveşte
Lumbini, locul de naştere al lui Buddha, raportul organizaţiei
indică faptul că specialiştii au constatat avarii la templul Maya
Devi. Ei şi-au exprimat regretul că un proiect care vizează
îmbunătăţirea conservării oraşului a fost paralizat, solicitând
în acest sens un plan de acţiune din partea guvernului nepalez şi
recomandând înscrierea sitului pe această listă.

Malurile Senei, din
Paris, sau ale Dunării, din Budapesta, sunt alte două locuri care,
deşi Comitetul nu recomandă deocamdată includerea lor pe lista de
risc, menţionează că au “necesităţi urgente de conservare”
şi nu exclude posibila lor înscriere.

Mai multe pentru tine…