România sparge toate barierele europene la creșterea consumului: de import, din viitor

România continuă să accelereze consumul – ca factor esențial de producere a PIB – cu un nou vârf în luna iulie, când s-a situat, ca ritm de creștere, din nou pe locul 1 în Europa. Poziția are, însă, un preț: România e campioană și la deficitul comercial, dat fiind că producem mult mai puțin decât consumăm, iar diferența de vede în importuri.
În plus, consumăm din viitor: e vorba de o explozie a creditelor de cosum ale populației.

Vânzările cu amănuntul, care definesc consumul final al gospodăriilor populației, s-a păstrat la cote înalte, crescând în iulie cu 1,9% (lună/lună) și ajungând la o creștere de 10% (an/an), arată datele INS.

Principalii factori care au impulsionat consumul au fost:

• creșterea substanțială a salariilor reale

• creșterea accelerată a creditelor de consum contractate de populație,

• rata mai scăzută a șomajului în prima jumătate a anului 2024

Avansul puternic al consumului, anticipat de către analiștii economici, va conduce în final la obținerea unei creșteri a PIB în concordanță cu prognozele.

Cifra de afaceri din comerțul alimentar în iulie a fost aproape stabilă în iulie (+0,1%) față de iunie și în creștere cu 5,7% față de aceeași lună a anului trecut.

Pentru produsele nealimentare, creștrea a fost mai pronunțată, de 1,9% comparativ cu iunie și 13,3% (an/an).

Vânzările de carburanți s-au majorat cu 4,4% față de iunie, înainte de creșterea anunțată a accizelor, iar în termeni anuali au avansat cu 10,2%.

Consumăm din viitor: Creditul de consum mai relaxat – unul din principalii piloni de creștere

Stocul creditelor de consum contractate de populație cresc în prezent cu o rată anuală de două cifre, impulsionată de reducerea cu 0,25 puncte procentuale a dobânzii de referință practicată de Banca Națională și de scăderea dobânzilor băncilor comerciale pentru creditele noi față de 2023 și de relaxarea standardelor de creditare generată de concurența acerbă dintre băncile comerciale.

Mai jos, creșterea abruptă a creditelor, pe fondul relaxării dobânzilor:

Valoarea medie a indicatorului de încredere al consumatorilor în ianuarie-iulie 2024 a fost cu mult peste ianuarie-iulie 2023 – scriu analiștii de la Erste Bank.

În primele șase luni ale anului, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate), a înregistrat o creştere anuală, pe ansamblu, cu 7,0%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+11,8%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (+4,8%) şi vânzărilor de produse alimentare (+3,2%).

Creșterea consumului în ultimii ani a crescut și deficitul comercial – consumăm masiv produsele altora

Impulsionarea consumului merge mână în mână cu deficitul comercial, aflat în creștere paralelă cu consumul.

România, cea mai mare creștere a consumului din UE

În zona euro, în luna iunie, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 0,3% și cu 0,1% la nivelul UE, potrivit primelor estimări ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Majoritatea statelor au înregistrat scăderi ale vânzărilor, România și Bulgaria înregistrând cele mai mari creșteri din UE, însă Bulgaria e cu mult în urma României.

În UE, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut la alimente, băuturi, tutun cu 1,0%, a rămas stabil pentru produsele nealimentare (cu excepția combustibilului pentru automobile), a crescut la combustibilul auto în magazinele specializate cu 0,6%.

În zona euro în iunie 2024, comparativ cu mai 2024, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut la alimente, băuturi, tutun cu 0,7%, a scăzut pentru produsele nealimentare cu 0,1% și a crescut la vânzările de carburanți pentru autovehicule cu 0,5%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari scăderi lunare ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost înregistrate în Croația (-2,7%), Austria (-2,3%), Letonia și Lituania (ambele -1,7%). Cele mai mari creșteri au fost observate în România (+1,8%), Bulgaria (+1,4%) și Danemarca (+1,0%).

(Citiți și: ”Unde a ajuns prosperitatea României față de media UE: 80% la PIB/capita, 89% la consum, 54% la prețuri”)

***