NATO are doar 5% din apărarea antiaeriană necesară pentru a proteja flancul estic

NATO are doar 5% din apărarea antiaeriană necesară pentru a proteja flancul estic

Calculele proprii ale NATO sugerează că Europa are doar o fracțiune din apărarea antiaeriană necesară pentru a proteja flancul estic al alianței, scrie Financial Times (FT).

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a subliniat importanța apărării aeriene, Kiev cautând în Occident sisteme și rachete suplimentare pentru a-și proteja orașele, trupele și infrastructura împotriva raidurilor zilnice. Dar, potrivit persoanelor familiarizate cu planurile confidențiale de apărare elaborate anul trecut, statele NATO sunt capabile să ofere mai puțin de 5% din capacitatea de apărare aeriană considerată necesară pentru a-și proteja membrii din Europa Centrală și de Est împotriva unui atac la scară largă.

Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un membru NATO până la sfârșitul deceniului

Un diplomat de rang înalt NATO a spus că, deși capacitatea de a se apăra împotriva rachetelor și a loviturilor aeriene este „o parte majoră a planului de apărare a Europei de Est de invazie, în prezent, nu avem asta”.

Într-o analiză majoră a apărării de anul trecut, guvernul Regatului Unit a descris „provocarea de a proteja… împotriva atacurilor din cer” ca fiind „cea mai acută din ultimii 30 de ani”.

Folosirea intensă de către Rusia a rachetelor, a dronelor și a bombelor glisante extrem de distructive din era sovietică în Ucraina a adăugat urgență eforturilor membrilor NATO de a crește cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri ale bugetului militar.

Unii lideri europeni și oficiali militari au spus că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un membru NATO până la sfârșitul deceniului.

Statele încep să ia măsuri

Eșecul statelor europene membre NATO din ultimele luni de a furniza echipamente suplimentare de apărare aeriană Ucrainei a scos la lumină stocurile limitate ale continentului de sisteme scumpe și greu de fabricat. Acest lucru a determinat o serie de inițiative care se suprapun pentru a încerca să găsească soluții pe termen lung.

Anul trecut, Germania a lansat inițiativa Sky Shield împreună cu mai mult de o duzină de alte țări din UE pentru a dezvolta un sistem de apărare aeriană comun, folosind tehnologie dezvoltată în SUA și Israel. Cu toate acestea, Franța a criticat public propunerea și a oferit un concept rival susținut de un număr mai mic de aliați.

Săptămâna trecută, Polonia și Grecia au cerut Comisiei Europene să ajute la dezvoltarea și, eventual, la finanțarea unui sistem paneuropean de apărare aeriană. O acțiune pe care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că o va sprijini.

Unele capitale din UE au sugerat soluția datoriilor comune pentru finanțarea proiectelor de apărare. Într-o scrisoare trimisă lui von der Leyen, prim-miniștrii greci și polonez Kyriakos Mitsotakis și Donald Tusk au descris apărarea aeriană drept o „vulnerabilitate majoră a securității noastre”, adăugând că războiul din Ucraina „ne-a învățat lecții pe care nu le mai putem ignora.”

Proliferarea dronelor de atac ieftine, cu rază lungă de acțiune, așa cum sunt utilizate de Rusia împotriva Ucrainei, a crescut aceste preocupări. Un oficial NATO a spus că „țintele de capacitate și planurile de apărare sunt clasificate”, dar a adăugat că apărarea antiaeriană și antirachetă „sunt priorități de top” în condițiile în care „stocurile au fost reduse”.

Lipsa sistemelor de apărare aeriană din Europa

Imediat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, SUA au desfășurat un sistem de apărare aeriană a bateriei Patriot pentru a proteja un aeroport din sudul Poloniei, care a devenit un centru pentru transportul de arme occidentale la Kiev.

Dar oficialii spun că membrii NATO au atât de puține astfel de sisteme antiaeriene încât capacitatea lor de a mai desfășura acest tip de armament dincolo de propriile lor teritorii este sever limitată.

În Marea Britanie, cele șase distrugătoare de tip 45 ale Royal Navy sunt echipate cu sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice. Armata britanică mai are, de asemenea, șase sisteme de apărare aeriană de ultimă generație Sky Sabre, dar interceptoarele lor de rachete au o rază de acțiune de doar aproximativ 40 de kilometri, iar două dintre sisteme sunt de peste mări. „Capacitatea de apărare aeriană a Regatului Unit este complet inadecvată”, a declarat Jack Watling, cercetător senior la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra.

Și România deține sisteme Patriot: A primit 4 sisteme dintr-un contract de 7, dar în acest moment doar unul este operațional, un altul fiind promis Ucrainei.

Integrarea completă a diferitelor sisteme de apărare aeriană ale Europei ar putea contribui la compensarea deficitului prin crearea unei rețele dense de senzori și interceptori pe întreg continentul. Dar „încercările de a actualiza infrastructura de comandă și control a NATO pentru apărarea aeriană nu au demarat niciodată”, a mai spus Watling.

Miniștrii de externe ai NATO urmează să se întâlnească joi la Praga pentru două zile de discuții menite să pregătească Summitul NATO de la Washington care va avea loc în iulie. Consolidarea apărării Europei va fi în centrul discuțiilor.

***

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *