Artefacte dacice din secolul II-III e.n şi o limuzină a lui Ceauşescu, prezentate la Artmark

“Plăcuţele lui Bitus”, un set de trei artefacte votive din aur, care datează din secolele II-III e.n., şi limuzina Paykan Hillman-Hunter (Chrysler) a lui Nicolae Ceauşescu, care vor fi scoase la licitaţie pe 9 decembrie, au fost prezentate, marţi, la o conferinţă care a avut loc la casa Artmark, scrie Mediafax.

La conferinţa de presă au participat Alexandru Bâldea, managing partner Artmark, academicianul Alexandru Vulpe, preşedinte al secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Române, Florian Matei Popescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, şi Bogdan Coconoiu, preşedinte al Retromobil Club România.

“Plăcuţele lui Bitus”, un set de trei artefacte votive din aur, care datează din secolele II-III e.n., vor fi scoase la licitaţie cu un preţ de pornire de 85.000 de euro, pe 9 decembrie, la casa Artmark din Bucureşti, după ce Ministerul Culturii (MC) nu şi-a exercitat dreptul de preempţiune.

Foto Artmark

Despre descoperirea acestor artefacte şi despre interesul crescut pentru ele a vorbit Florian Matei Popescu, prezentând, pe scurt, istoria acestora.

“De ce descoperirea a făcut vâlvă? În primul rând, ea a făcut vâlvă în 1987, când, în urma unor lucrări edilitare, pentru a pune mai bine în valoare izvoarele termale de la Geoagiu-Băi, a fost descoperit un bazin, evident natural, dar care fusese cumva lărgit, amenajat de către romani, şi în acel bazin au fost descoperite şapte plăcuţe exact de tipul acesta – ele sunt uşor diferite, dar sunt numai diferenţe de nuanţă, ele sunt acelaşi tip de artefact, dacă putem spune aşa – încă una a apărut puţin mai târziu, dar, probabil, tot descoperită în acel context, în 1987. Pe lângă acestea, au fost descoperite patru altare dedicate nimfelor şi zeiţei Diana şi zeiţei Hygeia şi, de asemenea, un număr important de monede – nici până acum numărul exact nu se ştie -, se vorbeşte în literatura de specialitate de 400 sau 600 de monede. Toate găsite într-un ceea ce noi am numi din punct de vedere arheologic un complex închis. Monedele nu au intrat niciodată în circuit, nu ştim exact nici măcar numărul lor. Piesele, în schimb, au intrat rapid în circuitul ştiinţific”, a declarat Florian Matei Popescu.

Plăcuţele au fost trecute din generaţie în generaţie, de la descoperirea lor, la sfârşitul sec. XIX, şi până în prezent, scăpând de-a lungul vremurilor de înstrăinare, dat fiind statutul familiei care le-a păstrat, apoi, prin ascundere, naţionalizării din anii comunismului.

Autenticitatea celor trei piese a fost confirmată atât de academicianul Alexandru Vulpe, cât şi de Florian Matei Popescu.

“În cazul celor trei piese nu e niciun dubiu. Sunt sigur autentice. N-avem nici cea mai mică îndoială”, a spus academicianul Alexandru Vulpe.

“Acestea sunt autentice. Sunt elemente de detaliu care arată că intră în acea serie deja cunoscută, deci aici nu încape niciun fel de îndoială, nu este cazul”, a declarat şi Florian Matei Popescu.

În ceea ce priveşte ideea ca aceste piese să intre în posesia unui colecţionar privat şi să nu fie expuse într-un muzeu, academicianul Alexandru Vulpe a spus:”Este trist să ne gândim că astfel de piese, în loc să ajungă în muzee publice, riscă să fie cumpărate de colecţionari, cine ştie cine şi unde şi să dispară practic din circuitul ştiinţific. Din păcate, legile noastre sunt destul de permisive, ştiu că, înainte de ’89, dacă găseai astfel de lucruri, ţi se confiscau pur şi simplu sau, în cel mai bun caz, îţi dădeau un preţ de nimic pe ele. În schimb, erau salvate din punct de vedere al patrimoniului cultural şi ştiinţific, încât trebuie spun cu oarecare regret că aceste legi nu se mai aplică astăzi”.

Statul are drept de preempţiune, dar, dacă statul nu îşi exercită dreptul, proprietarul poate vinde bunurile unei alte persoane interesate.

“Statul nostru se ştie prea bine că n-are prea mulţi bani pentru cultură. Asta e!”, a mai spus Alexandru Vulpe.

De asemenea, un alt punct de discuţie la conferinţa de presă a fost limuzina Paykan Hillman-Hunter (Chrysler) primită cadou de Nicolae Ceauşescu de la şahul Mohammad Reza Pahlavi, care, de asemenea, va fi scoasă la vânzare pe 9 decembrie, la Licitaţia de Crăciun a casei Artmark, preţul de pornire fiind de 4.000 de euro.

Bogdan Coconoiu a declarat reprezentanţilor mass-media prezenţi la eveniment că automobilul a fost un cadou al statului Iran către Nicolae Ceauşescu, în 1974, probabil, “pentru a menţine calde relaţiile comerciale între Iran şi România, România fiind un important client pentru producţia de autocare şi microbuze produse sub licenţă Mercedes în Iran, care au fost importate începând cu 1966 şi până în 1975”.

Maşina are un rulaj de doar 2.600 de kilometri şi se află în stare bună de funcţionare, potrivit preşedintelui Retromobil Club România, care a mai spus că nu crede că Nicolae Ceauşescu a condus vreodată acest vehicul.

“Sper să fie achiziţionat de un colecţionar român, de ce nu de un membru al Retromobil Club România şi să intre în final în circuitul vehiculelor istorice, pentru că ea n-a fost niciodată expusă până acum public”, a mai spus Bogdan Coconoiu.

Sursa:www.mediafax.ro