Raport ING: Perspective slabe pentru economia României

Creșterea economică sub așteptări din prima parte a anului i-a determinat pe economiștii ING să revizuiască în jos prognoza pentru acest an, la 2% din PIB. Principala cauză o reprezintă evoluția slabă a industriei.

Consumul, deși încă robust, ar putea încetini, pe fondul unui comportament mai prudent al populației, de economisire și investire în instrumente de tipul titlurilor de stat, ca urmare a încetinirii activității economice.

Alte semne de alarmă trase de specialiștii băncii olandeze vizează scăderea sectorului IT, un motor important de creștere post-pandemie, precum și evoluția deficitului de cont curent, după un 2023 în care se făcuseră pași în sensul unei ușoare redresări.

Slabe șanse pentru revenirea industriei din cauza slăbiciunilor din economia germană

Producția industrială a fost slabă în prima jumătate a anului, continuându-și tendința de scădere multianuală, pe fondul persistenței unei cereri externe scăzute și a agravării problemelor de competitivitate.

Specialiștii ING consideră că nu există perspective realiste în sensul unei redresări a producției industriale, pe fondul evoluției slabe a principalilor parteneri comerciali. ”Mai mult, un leu încă supraevaluat și avansurile mai mari ale costurilor forței de muncă în comparație cu alte piețe vor continua să afecteze producția locală, cel puțin pe termen scurt și mediu”, se arată în raportul băncii olandeze.

În plus, deși nu sunt o amenințare în sine, prețurile de producție nu mai scad. ”Inflația industrială” a revenit în teritoriu pozitiv pentru prima dată din vara lui 2023. Pe termen mediu și lung, industria ar trebui să beneficieze totuși de pe urma demarării unor proiecte energetice de amploare – Neptun Deep până în 2027 și o capacitate crescută a centralei nucleare de la Cernavodă, potențial până în 2030.

Sectorul de consum – unde soarele strălucește și salariile cresc

Vânzările cu amănuntul au crescut cu 7% în primele șase luni ale anului 2024 față de aceeași perioadă din 2023, creând terenul pentru o performanță mult mai bună în 2024, comparativ cu creșterea destul de slabă de 1,8% din 2023. Vânzările nealimentare au fost motorul creșterii, acestea fiind urmate de combustibili și alimente.

”Creșterea semnificativă, mai mare decât ne așteptam pentru acest an, a venit ca urmare a unui răspuns puternic din partea consumatorilor la câștigurile salariale reale pe care le-au obținut”, notează specialiștii, adăugând că ”pentru 2024 în ansamblu, am creionat o creștere reală de 8%.”

Totuși, este posibil ca avântul consumerist din acest an să fie accentuat de fenomene precum creșterea creditelor de consum, care ar face posibilă o creștere de zece procente a retailului. Pe de altă parte, datele privind evoluția depozitelor și a achizițiilor de titluri de stat pentru populație sugerează că o parte a consumatorilor preferă economisirea. În plus, surpriza negative în ceea ce privește creșterea PIB-ului arată că unele sectoare ale economiei nu o duc la fel de bine, ceea ce ar putea indica o epuizare a cererii.

Servicii: IT, încotro?

Evoluția serviciilor seamănă cu dinamica observată în alte sectoare. În prima jumătate a acestui an, serviciile de inginerie au consemnat o creștere semnificativă, de două cifre.

Pe de altă parte, sectorul IT a plonjat brusc într-o contracție abruptă la sfârșitul celui de-al doilea trimestru – un semnal îngrijorător. Imobiliarele și transporturile au avut o performanță slabă, în timp ce sectorul de leasing și închiriere a început să-și recupereze o parte din pierderile din ultimul an, se arată în raport.

Specialiștii ING se așteaptă ca aceste tendințe să se mențină. Mai exact, serviciile de inginerie să crească atâta vreme cât continuă impulsul către programe mari de investiții.

”Un factor cheie de urmărit este măsura în care pierderile recente ale sectorului IT vor rămâne temporare sau vor deveni mai structurale. Pentru România, ca destinație cheie de outsourcing, impactul asupra activității s-ar putea dovedi a fi considerabil”, avertizează specialiști ING.

După o expansiune solidă de 15,4% în 2023, sectorul construcțiilor a scăzut cu 2,3% în prima jumătate a acestui an. În primul semestru, sectorul rezidențial a scăzut cu 21,8%, proiectele comerciale au stagnat, în timp ce producția de construcții civile este în creștere cu 9,4%. Până acum, această dinamică a pus bazele unei performanțe vizibil mai slabe a sectorului față de anul trecut, când rezidențialul a stagnat, comercialul a crescut cu 4,0%, în timp ce proiectele de inginerie civilă au crescut cu un impresionant 31,6% (ca urmare a creșterii investițiilor publice).

”Per ansamblu, ne așteptăm ca sectorul construcțiilor să stagneze în 2024. Pentru inginerie civilă, rate robuste de creștere sunt probabile în următoarele trimestre pe fondul unui consens politic și al implementării termenelor limită ale Planului național de redresare și reziliență (NRPP)”, se așteaptă economiștii ING.

Balanța de plăți – câștigurile de anul trecut au avut o viață scurtă

În prima jumătate a anului, balanța comercială (cel mai important motor al balanței de plăți) s-a înrăutățit vizibil – deficitul a crescut cu 13,2% față de anul trecut în primele șase luni, inversând aproape complet progresul din 2023.

În perioada ianuarie-iunie, exporturile de bunuri s-au ridicat la 46,3 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost de 61,3 miliarde de euro, ceea ce a condus la un deficit de 15 miliarde de euro. Factorii negativi, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, au fost deficitele mai mari la alimente, combustibili, produse chimice și produse manufacturate, cuplate cu un surplus mult mai mic la materii prime.

”Balanța comercială reflectă o cerere internă în creștere, generată de un răspuns brusc al consumatorilor la câștigurile salariale reale, o politică fiscală laxă și investiții la scară largă, care probabil necesită o mulțime de articole și mașini importate. Toate acestea s-au petrecut concomitent cu o înrăutățire structurală a activității și a perspectivelor industriei germane, principalul partener comercial al României. Pentru restul anului 2024, ne așteptăm să prevaleze aceeași situație”, se arată în raport.

În ceea ce privește excedentul de la servicii (cel care mai temperează deficitul de la mărfuri), în primul semestru din 2024 acesta a fost cu 15% mai mic.

”Per total, ne așteptăm ca deficitul de cont curent să rămână ridicat și în acest an. Am creionat o deteriorare marginală de la -7,1% din PIB la -7,3% din PIB”, conchid economiștii.

***