PIB, între scăderea productivității muncii și creșterea salariului mediu

Creșterea salariului mediu brut pe economiei a fost alimentată de mai mulți „factori determinanți”, numai de productivitatea muncii – Nu, în al doilea trimestru al acestui an. Decizii eminamente politice, precum creșterea salariului în sectorul bugetar  și al salariului minim au avut mari contribuții la dinamica salariului mediu.

Mai jos, factorii care au dus la creștera salariului mediu, pe fondul unei îngrijorătoare scăderi a productivității – fapt care a dus la o creștere aarbitrară a costului muncii:

Un grafic de coșmar: Salariul, plus 17,6%. Productivitatea muncii, minus 3,3%

Productivitatea muncii este singura cu o contribuție negativă la dinamica salariului. Și astfel, creșterea salariului a fost redusă de scăderea productivității, care a ajuns la un minus 3,3% în termeni anuali, în trimestrul 1  / 2024, deși „ritmul remunerării pe salariat a rămas ridicat” (17,6%), spune cel mai recent raport asupra inflației al Băncii Naționale a României (BNR).

Mai jos, un grafic din care rezultă caracterul antieconomic al evoluției indicatorilor care leagă PIB de salarii, productivitate și populația ocupată:

În mod remarcabil, productivitatea negativă a sporit costul muncii, în loc să-l reducă, așa cum a făcut-o de la sfârșitul anului 2020 (primul al pandemiei) încoace.

Al doilea grafic al BNR arată „un salt semnificativ” în sus al dinamicii costului unitar al forței de muncă pe ansamblul economiei românești, determinat practic de „contribuția”  scăderii productivității.

Ritmul de creștere anuală a costurilor unitare cu forța de muncă a sporit până la 21,6 % (față de 15,4 % în T4 / 2023), „în contextul în care încetinirea activității economice nu a fost însoțită de ajustări la nivelul forței de muncă, nici pe partea de ocupare, nici pe cea de remunerare”, spune raportul citat.

Altfel spus, salariile au rămas mari (sau chiar au crescut), deși contribuția negativă a productivității scăzute a crescut costul forței de muncă.

(Citește și: „Cristian Grosu / Atenție la anii 2025-2028 – Problema nu e doar bugetară. 8 elemente și 5 întrebări despre boala care ne ține în viață”)

Salarii mai mari îndeamnă la credite de consum mai mari

Raportul BNR asupra inflației remarcă accelerația mai mare a creșterii creditelor de consum (o creștere „vioaie, ca să fiu delicat” – cum s-a exprimat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu), față de cea a depozitelor bancare. Fluxul creditelor de consum noi l-a depășit pe cel al depozitelor populației în T1 / 2024 și tendința s-a menținut în trimestrul următor.

Aceeași dinamică s-a mai înregistrat în anii pandemiei, când apetitul pentru consum a fost alimentat de panica acesteia, dar și de banii pompați în economie.

Fluxul de credite noi (fără cele renegociate) a crescut de la 6,0 miliarde lei în T4 / 2023, până la 8,2 miliarde lei in T1 / 2024 și la 11,2 miliarde lei in T2 2024, spun datele provizorii cu care a fost elaborat Raportul BNR asupra inflației din august.

În iunie 2024, soldul creditelor de consum se ridica la aproape 75,56 miliarde de lei, și la 39% din totalul creditelor acordate populației. De remarcat este și volumul foarte mare al acestora față de cel acordat companiilor (91%).

Creșterea salariilor (neacoperită de productivitate) a stimulat cererea de credite, pentru că băncile au mai mult spațiu oferit de creșterea teoretică a capacității de plată. Iar creșterea creditelor de consum alimentează consumul, respectiv inflația. Ceea ce convine statului, care câștigă mai mult din TVA.

Numai că și creșterea economică bazată pe consum are limitele sale, cu deja începe să se vadă.  Avansul PIB s-a redus semnificativ în T1 / 2024, până la 0,1 %, de la 3 % în T4 / 2023, față de performanțele acelorași perioade din 2023.

  BNR consideră „esențială reechilibrarea cât mai rapidă a dinamicii salariale, deja extrem de consistentă, cu cea a productivității muncii”.

(Citește și: ”Video / Economistul Dan Bucșa: ”Guvernul discută cu instituțiile financiare internaționale și Comisia Europeană creșterea de anul viitor a unor taxe și impozite. Reducerea cheltuielilor statului nu aduce resurse suficiente””)

***