București-Ilfov, una dintre cele mai mici rate ale sinuciderilor din UE

Rata sinuciderilor din Regiunea București – Ilfov, de 3,76 la 100.000 de locuitori, se află în top 10 cele mai mici procente din UE (regiunile de nivel nivel NUTS2), în timp ce Regiunea Centru a înregistrat o medie de 14,02 sinucideri la 100.000 de persoane.

Astfel, în timp ce rata medie a sinuciderilor din Capitală și Ilfov este cu mult sub media UE (10,2 la 100.000 locuitori), rata din Centru o depășește cu aproape 40%.

Daniel David, rectorul Universității Babeș – Bolyai (UBB) din Cluj Napoca și profesor de ştiinţe cognitive clinice, a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că situația din Regiunea Centru (care conține județele Alba, Covasna, Harghita, Mureș și Sbiu) se explică prin comunitățile mari de maghiari existente în trei dintre județe. În aceste județe se observă apropieri cu situația din Ungaria, țară cu a treia rată a sinuciderilor în UE. „Explicațiile sunt multe, de natură bio-psiho-socio-culturale. Nu există o explicație unică, articulată, ci diverse ipoteze”, a explicat profesorul universitar Daniel David.

Sinuciderile din UE, în scădere

Un număr de 47.346 de decese cauzate de sinucidere au fost înregistrate în Uniune în 2021, ceea ce reprezintă o scădere de 13,3% comparativ cu anul 2011, primul în care s-au colectat aceste date la nivel UE.

Astfel, sinuciderile au reprezentat 0,9% din totalul deceselor raportate în 2021, rata pe UE fiind de 10,2 decese la 100.000 de persoane.

Slovenia a înregistrat cea mai mare rată a sinuciderilor, cu 19,8 decese la 100.000 de locuitori, depășind Lituania (19,5), fostul lider UE la acest indicator, timp de mai mulți ani, și Ungaria (15,7 decese la 100.000 locuitori), conform datelor publicate luni de Eurostat.

La polul opus, Cipru a înregistrat cea mai scăzută rată standardizată a mortalității prin sinucidere (2,7 decese la 100 000 de locuitori), înaintea Greciei (4,2) și Italiei (5,9).

În ceea ce privește datele regionale (NUTS2), regiunea Limousin din Franța a înregistrat cea mai mare rată standardizată a mortalității prin sinucidere, cu 21,9 decese la 100.000 de locuitori. Această regiune a fost urmată de regiunea Dél-Alföld din Ungaria (21,7) și de regiunea Vzhodna din Slovenia (21,6).

Regiunile cu cele mai scăzute rate ale deceselor prin sinucidere au fost Voreio Aigaio în Grecia (1,5), Mayotte în Franța (1,8) și Cipru (2,7).

Urmează regiunea Yugozapaden (Bulgaria – 2,84), Aland (din Finlanda – 3,11), Campania și Molise (Italia – cu 3,11 și respectiv 3,65) și București – Ilfov cu 3,76 sinucideri la 100.000 locuitori.

Rata sinuciderilor în rândul persoanelor în vârstă – de 25,47 la 100.000 locuitori, în regiunea Centru

Cel mai mare număr de decese prin sinucidere din UE a fost înregistrat în grupa de vârstă 45 – 64 de ani, cu 17.441 de decese, reprezentând 37% din total.

Grupa de vârstă de 65 de ani și peste a urmat îndeaproape, cu 15.998 de decese, reprezentând 34% din total.

În România, sinuciderile din interiorul categoriei persoanelor de cel puțin 65 de ani a fost în 2021 de 25,47 la 100.000 locuitori, aproape dublă față de rata medie pe țară la această categorie de vârstă – 13,78. Toate celelalte regiuni sunt sub media pe țară.

În cazul persoanelor în vârstă este vorba, în general, de mai mulți factori ce influențează sinuciderile, explică profesorul Daniel David – singurătatea, suportul social scăzut, sărăcia, sănătatea deteriorată.

****