De unde poate scoate UE 800 mld. Euro anual pentru a-și finanța redresarea competitivității și setarea pe inovație a economiilor?
Sistemul financiar subdezvoltat al UE este o barieră în calea creării și extinderii companiilor sale inovatoare, dar și în calea finanțării investițiilor de natură să-i asigure competitivitatea, se arată în raportul Draghi, care propune o serie de măsuri pentru remedierea situației finanțărilor.
Potrivit Raportului, Uniunea Europeană ar avea nevoie de un plan de creștere a competitivității care ar costa cel puțin dublu față de Planul Marshall de după Cel de-al Doilea Război Mondial – o sumă estimată de Mario Dragi la circa 800 de miliarde de euro anual.
De unde poate scoate UE atâția bani, când sistemele sale de finanțare a economiei sunt mult inferioare celor din SUA?
De la mic la mare:
- companiile europene depind de finanțarea bancară, nepotrivită pentru a oferi capital de risc companiilor inovative și cu resurse insuficiente pentru proiectele de amploare transfrontalieră;
- piețele bursiere nu beneficiază de suficient capital din cauza fragmentării;
- bugetul UE nu are suficiente resurse pentru a finanța toate proiectele strategice.
Pentru toate însă există și soluții.
Deficiențele UE în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii – cele care fac o diferența uriașă în termeni de productivitate – și extinderea acestora au o strânsă legătură și cu sistemul său de finanțare relativ subdezvoltat, susține fostul premier italian în raportul comandat de Comisia Europeană.
Marile diferențe față de sistemul SUA de finanțare
”Companiile europene se confruntă mai des cu probleme de finanțare decât companiile americane. Finanțarea externă de care beneficiază este preponderent sub formă de datorie – credit bancar -, nepotrivită pentru finanțarea proiectelor inovative în stadiile inițiale de dezvoltare și insuficientă, în general, pentru proiecte mari de investiții”, se arată în document.
Top zece bănci europene luate împreună, mai mici decât cea mai mare bancă din SUA. Problema fragmentării
Capacitatea băncilor din UE de a finanța investiții majore este limitată de o rentabilitate mai mică, costuri mai mari și o dimensiune mai mică decât cea a băncilor din SUA. Băncile din Europa au venituri semnificativ mai mici din comisioane și se confruntă cu costuri mai mari de conformitate cu reglementările.
În plus, sistemul bancar european este mai fragmentat, din cauza unei uniuni bancare incomplete, avertizează tehnocratul.
Această fragmentare înseamnă că băncile din UE nu pot egala dimensiunea omologilor lor din SUA.
Cea mai mare bancă din SUA (JP Morgan) are o capitalizare de piață mai mare decât cele mai mari zece bănci din UE luate împreună.
În plus, băncile europene nu se pot baza pe securitizare în aceeași măsură ca băncile americane. Securitizarea este un proces prin care un creditor, cum ar fi o bancă, reambalează împrumuturile pe care le deține (de exemplu ipotecile) în valori mobiliare care pot fi vândute investitorilor. Ulterior, investitorii primesc un profit generat de împrumuturile subiacente. Aceasta permite practic scăderea riscului asociat portofoliului bancar.
Pentru a permite dezvoltarea sectorului bancar european, raportul Draghi propune realizarea uniunii bancare și reducerea poverii reglementării, precum și permiterea dezvoltării sectorului securizărilor.
Cine nu riscă nu câștigă: Încurajarea antreprenorilor să devină business angels
Raportul Draghi mai semnalează și nivelul insuficient al investițiilor realizate de business angels și de fondurile de venture capital (capital de risc, UE atrage 5% din totalul finanțărilor de la nivel global, SUA 52%, iar China 40%). Cu toate că finanțarea early-stage cunoaște îmbunătățiri și în Europa, finanțările de tip angel investor se mențin relativ reduse. Business angels sunt însă esențiali pentru că oferă, pe lângă finanțare, îndrumare și mentorat start-up-urilor inovatoare și sunt componente esențiale ale oricărui ecosistem inovator de succes, în special în stadiile incipiente de dezvoltare.
Volumul acestor finanțări din SUA îl depășește chiar pe cel de tip venture capital. Proliferarea investitorilor îngeri nu numai că permite start-up-urilor existente să prospere, dar ajută și la atragerea de noi talente antreprenoriale. Adesea, investitorii îngeri sunt persoane care au înființat sau au lucrat anterior la start-up-uri de succes.
Pentru remedierea acestor deficiențe, Draghi propune:
- Înființarea unei agenții care să finanțeze proiecte cu risc ridicat, cu potențialul de a furniza progrese tehnologice inovatoare.
- Încurajarea antreprenorilor bogați să devină business angels prin amânării impozitării câștigurilor realizate din vânzarea de acțiuni la companii nelistate, dacă acestea sunt reinvestite în companii inovatoare aflate în stadiu incipient.
”Experiența suedeză servește ca un exemplu convingător al eficacității acestei politici. Suedia se mândrește cu un ecosistem de start-up înfloritor, care găzduiește mai mulți unicorni de succes”, se arată în raport.
Marea problemă a fondurilor de investiții: 60% din cumpărătorii companiilor europene nu sunt din Europa – companiile tind să se finanțeze de la fonduri de investiții din afara UE
O altă problemă semnalată de raport o reprezintă faptul că multe companii europene se bazează adesea pe piețele de capital non-europene pentru a se lista și pentru a-și susține creșterea.
Antreprenorii și investitorii companiilor inovatoare din UE caută oportunități de finanțare prin oferte publice inițiale (IPO), fuziuni și achiziții, cotați pe piețele bursiere din afara UE și implicând investitori și concurenți din afara UE.
”Drept urmare, ponderea cumpărătorilor non-europeni de companii din UE este astăzi mare, depășind 60%. IPO-urile companiilor din UE sau achiziția acestora de către investitori străini pot duce, de asemenea, la relocarea sediului companiei sau a unei părți din operațiunile acesteia în afara UE”, semnalează Draghi.
Soluții pentru creșterea surselor de finanțare disponibile în Europa:
- Revizuirea reglementărilor Solvency II, pentru a elibera capitalul companiilor de asigurări, astfel încât acestea să poată finanța investiții private;
- Identificarea unor reglementări care să permită și fondurilor europene de pensii să finanțeze inovație;
De altfel, fondurile de pensii au un potențial uriaș. Sectorul reprezintă deocamdată doar 32% din PIB în UE, față de 142% din PIB în SUA.
În plus, activele fondurile de pensii din UE sunt concentrate în rândul unui grup de state membre cu sisteme private de pensii mai dezvoltate. Ponderea combinată a Țărilor de Jos, Danemarcei și Suediei în totalul activelor fondurilor de pensii din UE se ridică la 62%.
- Creșterea bugetului Fondului European de Investiții (FEI) pentru a îmbunătăți ecosistemul de capital de risc al UE, pentru a coordona activitățile FEI cu cele ale Consiliului European pentru Inovare (EIC) și pentru a eficientiza finanțarea europeană a capitalurilor de risc;
- Extinderea mandatului Băncii Europene de Investiții (BEI);
Câteva soluții pentru creșterea atractivității piețelor bursiere europene, dincolo de uniunea piețelor de capital – cel mai de impact deziderat:
- armonizarea cerințelor de raportare și
- permiterea emiterii de acțiuni Dual-Class, cu o putere de vot mai mici (acestea permit fondatorilor să păstreze controlul companiei).
Fragmentarea reglementărilor duce de asemenea la risipirea resurselor financiare, avertizează raportul care prezintă și câteva soluții pentru remedierea acestui aspect:
- armonizarea legislației insolvenței (nu poți crește investițiile transfrontaliere dacă investitorii nu știu cum își recuperează banii în caz de insolvență),
- eliminarea oricăror obstacole fiscale pentru investițiile transfrontaliere și
- încurajarea centralizării compensării și decontării (crearea unei singure platforme centrale de contraparte și a unui singur depozitar central de valori mobiliare pentru toate tranzacțiile cu valori mobiliare).
Pentru finanțări macro: Bugetul UE și datoria comună
La nivel macro, pentru finanțarea unor obiective strategice mai ample, raportul Draghi propune două instrumente: bugetul UE și datoria comună
Mai exact, fostul premier italian propune folosirea mai eficientă a bugetului UE prin reorientarea resurselor în funcție de prioritățile strategice – introducerea unui pilon centrat pe competitivitate ar putea direcționa banii europeni către bunuri publice europene.
În ceea ce privește datoria comună, Draghi punctează că ”un anumit nivel de finanțare comună a investițiilor la nivelul UE este necesar pentru a maximiza creșterea productivității, precum și pentru a finanța bunuri publice europene”. Emiterea de active comune sigure (obligațiuni comune) pentru finanțarea proiectelor de investiții comune ar putea fi o soluție.
În plus față de cele menționate până acum, raportul Draghi propune și foarte multe alte instrumente specifice de finanțare a altor tipuri de investiții, în special în sectoare precum energia și transporturile.
***
