Creștere a ocupării la categoria de vârstă 55-64 de ani. La tineri, cea mai mare scădere

Cea mai mare creștere a ocupării s-a înregistrat în T2, comparativ cu primele trei luni din an, la categoria de vârstă 55 – 64 de ani, în timp ce la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani se observă cea mai consistentă pierdere.

Rata de ocupare a fost în T2 de 69,6% pentru persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani, cu aproape șase procente sub media UE 27 (75,8%). România are în continuare a treia cea mai mică rată, după Italia (66,8%) și Grecia (69,3%).

În ceea ce privește tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, după un avans de 1,5 pp în T1, T2 a consemnat un recul de 1,2%.

În perioada analizată, populaţia activă a României era de 8,417 milioane persoane, din care 7,996 milioane persoane erau ocupate şi 421.100 persoane erau şomeri.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 64,4% în trimestrul II, în creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior.

Ecartul dintre cele două sexe la rata şomajului a fost de 0,7 puncte procentuale (5,3% la bărbaţi faţă de 4,6% la femei), iar pe medii rezidenţiale de 4,4 puncte procentuale (7,6% în mediul rural, faţă de 3,2% în mediul urban).

România și Croația sunt singurele state din fostul bloc comunist ce înregistrează rate de ocupare sub media UE.

România, cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE

Rata locurilor de muncă vacante (LMV) din România a fost de 0,7% în T2, fiind în continuare cea mai mică din UE și reflectând piața de muncă tensionată din țara noastră.

În UE, rata s-a situat la 2,4%, în trimestrul doi din 2024, în scădere de la 2,6% în precedentele trei luni şi de la 2,9% în perioada similară din 2023, conform Eurostat.

În perioada aprilie-iunie 2024, cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele erau în România (0,7%), Bulgaria (0,8%), Spania şi Polonia (ambele cu 0,9%), în timp ce ţările membre cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante au fost Belgia şi Ţările de Jos (ambele cu 4,4%) şi Austria (4%).

Cel mai sever declin al LMV a fost în Germania (minus 1 pp), Austria (minus 0,9 pp) şi Suedia (minus 0,8 pp).

În România, rata locurilor de muncă vacante a scăzut de la 0,8% în trimestrul doi din 2023 la 0,7% în perioada aprilie-iunie 2024.

Deficitul din servicii, mult mai ridicat în UE decât în România

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante era de 0,7% în industrie şi construcţii, respectiv de 0,6% în servicii, în T2 din 2024.

La nivelul Uniunii, rata LMV era de 2,2% în industrie şi construcţii, respectiv de 2,7% în servicii.

(Citește și: ”Lupta IMM-urilor pe piața muncii: între competențele puține și așteptările salariale mari. Versiunea angajaților”)

****