Analiză Erste – România între statele ECE: creștere economică dezamăgitoare, susținută cu dezechilibre și costuri mari

Statele din Europa Centrală și de Est (ECE) se confruntă cu perspective tot mai slabe în privința evoluției economice, în special din cauza scăderii cererii externe, se arată într-o analiză Erste, din care reiese că România iese în evidență în privința avansului dezamăgitor al PIB, dar și în privința dezechilibrelor create de modelul de creștere bazată pe consum din import.

Există, de asemenea, temeri în creștere că și evoluția PIB-ului ECE din 2025 va fi sub așteptări. În cazul Cehiei revizuirile sunt marginale, în vreme ce pentru Ungaria, România și Slovenia acestea sunt extensive, notează specialiștii Erste.

România, cele mai dezamăgitoare rezultate din regiune la capitolul creștere economică

Din câte se poate observa, România se remarcă prin rezultatele foarte slabe raportate la anticipațiile economiștilor. Polonia este singura țară din regiune a cărei creștere economică a depășit așteptările în trimestrul al doilea al acestui an.

În ceea ce privește estimările pe întreg anul, analiștii Erste au revizuit drastic prognoza pentru România, care ar urma să aibă a doua cea mai slabă evoluție din regiune în 2024, de doar 1,4% din PIB, surclasând doar Cehia (0,9% din PIB). Pentru anul viitor, prognoza pentru România este ceva mai optimistă (2,8% din PIB), dar semnificativ mai slabă decât cele ale Ungariei (3,2% din PIB) sau Poloniei (3,7% din PIB).

Consumul este principalul motor al economiilor din Europa Centrală și de Est. Din datele Erste reiese că România se remarcă la acest capitol prin cel mai accelerat ritm de creștere al consumului gospodăriilor, aproape dublu față de cel din Ungaria și Polonia, de exemplu. Pe de altă parte, consumul guvernamental din România a fost al doilea cel mai redus din ECE, întrecându-l doar pe cel al Guvernului de la Budapesta.

În prima jumătate din 2024, România a raportat o evoluție favorabilă și în privința investițiilor și a contribuției acestora la creșterea economică, datele Erste indicând că avansul acestora a fost superior celui din Polonia, de exemplu, sau Ungaria, unde investițiile au tras în jos PIB-ul.

Totuși, România se remarcă nefavorabil și prin prisma contribuției negative a exportului net. Importurile au crescut, în vreme ce exporturile au scăzut, ceea ce a făcut ca tot avansul rezultat din creșterea consumului să fie anulat de evoluția negativă a balanței comerciale.

”Problema deficitelor gemene (deficitul de cont curent generat de deficitul comercial și deficitul bugetar, n.r.) nu este mai aproape de a fi rezolvată. Deficitul bugetar a crescut, așa că guvernul român a promis disciplină în cheltuieli pentru restul anului 2024, precum și amnistii fiscale pentru a crește veniturile. În cazul în care nu există planuri semnificative de consolidare fiscală după formarea unui nou guvern la sfârșitul acestui an, nu excludem o schimbare negativă a perspectivei la începutul anului viitor, dar acesta nu este scenariul nostru de bază”, comentează specialiștii băncii austriece.

Economiile din pandemie ale populației au sprijinit consumul

Creșterea consumului s-a produs pe fondul creșterii salariilor reale. România pare aliniată cu regiunea din acest punct de vedere.

Acumularea de economii în timpul pandemiei a fost folosită pentru a amortiza impactul șocurilor inflaționiste asupra bugetelor gospodăriilor, se arată în raport, analiștii observând că în ciuda creșterii consumului se remarcă și o nouă creștere a ratelor de economisire.

”Odată cu scăderea inflației și creșterea dinamică a salariilor, venitul disponibil a crescut, rezultând o creștere solidă a consumului privat. Cu toate acestea, nu toate veniturile sunt cheltuite, iar refacerea economiilor pare să aibă loc”, punctează specialiștii.

Rezultate slabe în privința atragerii de fonduri europene, cu excepția Croației

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, aceasta a fost slabă în toată regiunea. Se remarcă evoluția foarte bună a Croației, de 3,3-3,4% din PIB în prima jumătate a anului. Și structura fondurilor atrase de croați este foarte echilibrată: o treime din vechiul exercițiu bugetar al UE, o treime din noul și o treime granturi PNRR.

România se menține în a doua jumătate a clasamentului regional, majoritatea fondurilor atrase fiind cele aferente vechiului exercițiu financiar al UE.

Privind în perspectivă, cererea externă slabă este principala preocupare a companiilor din regiune, în special a celor din industrie.

”În numeroase țări din ECE, un număr tot mai mare de firme văd cererea drept principalul factor care limitează producția. Acest lucru merge mână în mână cu scăderea nivelului de utilizare a capacităților de producție, care (exceptând anul pandemic 2020) este cel mai scăzut din ultimul deceniu”, subliniază analiștii Erste.

(Citiți și: ”Atenție – România pierde accentuat competitivitate. Cum putem trece de la economia de cerere, la economia de ofertă?”)

***