Raportul Draghi (1). Focusul pe Energie

CursDeGuvernare.ro prezintă principalele alarme ale lui Mario Draghi, al cărui Raport despre Competitivitatea UE vrea să atingă problemele existențiale ale economiei europene. Azi, drastica problemă a prețurilor la energie, pe care UE a reușit să și le crească mai mult decât oricine altcineva.

Raportul Draghi este un semnal de alarmă pentru economia europeană, blocată între SUA și China, într-un moment de inflexiune a economiei globale și de rescriere a hărților economice ale viitorului:
UE a pierdut masiv din competitivitate în ultimul deceniu – iar Mario Draghi atrage atenția asupra cauzelor și punctelor critice ale acestui recul, și propune soluții pentru ieșirea din impas.
Costul reformelor economice necesare – apreciat la de circa 2 ori costul Planului Marshall de după Al Doilea Război Mondial.

***

Dărâmătoarele prețuri ale energiei: de 3 ori mai mari la electricitate decât în SUA și China. De 3-5 ori mai mari la gaze decât în SUA

Raportul Draghi demonstrează că UE suferă de un decalaj major în comparație cu partenerii săi comerciali în ceea ce privește competitivitatea nivelurilor prețurilor la energie, care variază foarte mult între statele membre. Volatilitatea prețurilor este, de asemenea, un factor semnificativ, care împiedică industriile consumatoare de energie și întreaga economie.

Prețurile cu amănuntul și cu ridicata la gaze sunt în prezent între trei și cinci ori mai mari decât prețurile din SUA, în timp ce, istoric, prețurile în UE au fost de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA.

Prețurile de vânzare cu amănuntul la energie electrică – în special cele pentru sectoarele industriale – sunt în prezent de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA și China. Din punct de vedere istoric, prețurile cu amănuntul la electricitate în UE au fost cu până la 80% mai mari decât cele din SUA, în timp ce se mișcau în jurul aceluiași nivel ca în China.

Criza energetică declanșată de războiul Rusiei în Ucraina a exacerbat diferențele de prețuri între statele membre ale UE. Acest lucru se datorează în mare parte măsurilor naționale eterogene aplicate de statele membre pentru a aborda criza și inegalitatea impactului folosirii de către Rusia a prețului energiei ca armă împotriva UE.

Acești factori au influențat și prețurile cu amănuntul la energie plătite de consumatori, care variau de la mai mult de 250 euro/MWh în unele state membre la mai puțin de 100 euro/MWh în altele. Ecartul dintre cel mai mare și cel mai mic preț al energiei din statele membre ale UE s-a dublat în 2022 și a crescut din nou cu 15% în 2023.

Decalajul de competitivitate al UE în comparație cu partenerii săi comerciali nu este legat doar de prețurile foarte ridicate, ci și de nivelul ridicat de volatilitate și de imprevizibilitatea prețurilor din UE în comparație cu alte regiuni ale lumii.

Principalele cauze ale diferenței de competitivitate

Probleme multiple, de la disponibilitatea eterogenă a resurselor până la dezvoltarea diferită a infrastructurii și regulile pieței, se află în centrul decalajului competitiv al UE. Cauzele principale includ:

• Dependența UE de importurile de gaze și expunerea la piețele spot

• Volatilitate mare și piețe financiare netransparente pentru energie

• Costuri mai mari ale carbonului decât în ​​alte regiuni ale lumii

• Un proces îndelungat și nesigur de autorizare pentru noi surse de alimentare și rețele

• Prețurile marginale ale gazelor și cărbunelui au impact asupra prețurilor la energie electrică

• Soluții subdezvoltate de contracte pe termen lung (în special la energie electrică)

• Blocajele fizice ale rețelei în timpul tranziției energetice

• Impozitare/subvenții mari și neomogene.

Obiective și propuneri

Pentru a aborda provocările de competitivitate cu care se confruntă UE, două obiective ar trebui urmărite în paralel:

• În primul rând, costul energiei trebuie redus pentru utilizatorul final. Beneficiile de cost ale decarbonizării ar trebui să fie anticipate și transferate tuturor consumatorilor

• În al doilea rând, decarbonizarea trebuie accelerată. Pentru a realiza acest lucru, toate tehnologiile și soluțiile disponibile (de exemplu, surse regenerabile, nucleare, hidrogen, baterii, etc) trebuie să fie valorificate prin adoptarea unei abordări neutre din punct de vedere tehnologic. și prin dezvoltarea unui sistem general eficient din punct de vedere al costurilor

9 propuneri în domeniul Energiei – Gaze naturale

Raportul Draghi sugerează pentru piața gazelor naturale UE 9 direcții de acțiune, pe diferite perioade de timp.

Pe termen scurt:

1.Stabilirea de parteneriate cu parteneri comerciali de încredere și diversificați, consolidând și contractele pe termen lung.

• Elaborarea unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE, coordonarea cu statele membre cu privire la modul de gestionare a gazelor naturale în timpul tranziției și la modul de asigurare a gazelor naturale (de unde, volume și condiții) pentru următorii 20 de ani.
• Construiți parteneriate cu parteneri comerciali de încredere și diversificați, inclusiv acorduri pe termen lung pentru a acoperi cantitățile de bază, ținând cont de scăderea progresivă a nevoilor de import până în 2050.
• Producția internă ar putea juca, de asemenea, un rol cheie în asigurarea securității aprovizionării și pentru a evita ca UE să fie afectată de evoluțiile geopolitice. Aprovizionarea cu ultimele molecule de gaz în anii 2040 și 2050.

2.Consolidarea achizițiilor comune.

• Sprijinirea programelor de achiziții comune
• Oferiți asigurări împotriva schimbărilor pieței

3.Îmbunătățirea calității datelor și a prognozelor.

• Centralizați toate sursele publice și sursele deschise de date energetice (ENTSO-G, ENTSO-E, ACER și Eurostat) într-un hub comun sau po latformă pentru date energetice.

4.Limitați posibilitatea unor comportamente speculative: limite de poziție financiară, plafoane dinamice, o carte de reguli de tranzacționare a UE și o obligație de a tranzacționa în interiorul UE.

• Integrarea în continuare a cadrului de reglementare și supraveghere al piețelor financiare pentru energie.
• Mai departe, un organism de coordonare format din autoritățile de reglementare a piețelor de energie și derivate la nivel european (ACER și ESMA) ar trebui să coordoneze supravegherea integrată a piețelor de energie și derivate din energie.
• Puterea de a revizui regulile de limitare a poziției financiare sau alte măsuri necesare pentru a sprijini stabilirea ordonată a prețurilor, compensarea și decontarea.
• Puterea de a revizui reglementările existente privind limitele de preț
• Puterea de a iniția sau a aproba cerințe suplimentare de lichiditate și de gestionare a riscului față de participanții nereglementați pe piețele de instrumente derivate de energie compensate la nivel central.
• Puterea de a iniția sau a aproba plafoane dinamice care să țină cont de circumstanțe extreme, în special în situațiile în care prețurile spot la energie din UE sau prețurile derivatelor diferă semnificativ de prețurile globale ale energiei

5.Ajutați industriile expuse concurenței internaționale să obțină acces la aprovizionare competitivă cu energie.

• Dezvoltați instrumente de comparare a prețurilor care să facă referire la prețurile de vânzare cu amănuntul oferite de diferiți comercianțidin statele membre pentru a crește transparența și concurența pe piață.

Pe termen mediu:

6.Încurajați o îndepărtare progresivă de aprovizionarea legată de piața spot.

• Pe baza unei analize aprofundate care să ofere o mai mare transparență privind costurile de producție în țările partenere și cu tarifele standard de transport, o recomandare a Comisiei ar putea propune mutarea către o abordare coordonată a UE a „costului de producție plus marjă profit” pentru industriile UE atunci când negociază contracte cu țări terțe.
• Indexarea contractelor ar trebui să respecte formule mai apropiate de un cost fix predeterminat,

7.Dezvoltarea în continuare a infrastructurilor strategice selective de import și îmbunătățirea coordonării gestionării stocării în întreaga Europă.

• Statele membre ar putea coordona în continuare umplerea strategică a depozitelor de gaze naturale pentru iernile viitoare, pentru a evita ca operatorii din UE să concureze între ei.
• Oferiți contragaranții de stat pentru a reduce riscul stocării de gaze în Ucraina și completați soluțiile UE de stocare a gazelor.
• Dezvoltați infrastructura strategică selectivă de import.

8.Asigurați-vă că mecanismele de formare a prețului la gaze naturale reflectă mai mult costurile diferitelor condiții de aprovizionare.

• Permiteți deplina armonizare a regulilor pentru a îmbunătăți reflectarea în cost a tarifelor de rețea.
• Investigați antitrust în cadrul piețelor de energie electrică și gaze, precum și în ceea ce privește importurile de energie în UE.

Pe termen lung:

9.Decarbonizare treptată, trecând la hidrogen și gaze verzi în industrie atunci când este rentabil.

• Pentru a sprijini producția și utilizarea timpurie a hidrogenului, statele membre trebuie să folosească veniturile obținute din cotele ETS pentru decarbonizare.

6 propuneri în domeniul Energiei- Energie Electrică

Raportul Draghi sugerează direcții de acțiune și pentru piața de energie electrică a UE:

1.Simplificați și eficientizați procesele administrative și de autorizare pentru a accelera accesul la surse regenerabile, flexibilitatea infrastructurilor și dezvoltarea rețelelor.

• Transpunerea și implementarea rapidă, unitară, a legislației existente privind autorizarea surselor regenerabile
• Eliminați lipsa de resurse a autorităților care autorizează proiecte de energie regenerabilă
• Legislația revizuită ar trebui să numească autorități naționale de ultimă instanță pentru autorizarea proiectelor în cazul in care nu exista răspuns de la autoritățile locale după un timp rezonabil, prestabilit
• Licitații la nivelul UE pentru flexibilitate transfrontalieră și capacitate de surse regenerabile

2.Promovarea modernizării rețelelor de transport și a investițiilor în rețele pentru a asigura electrificarea economiei și pentru a evita blocajele de aprovizionare

• Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE, coordonată cu statele membre, pentru nevoile strategice de dezvoltare a infrastructurii (de exemplu, interconexiuni intra și extra-UE, proiecte hibride offshore) și finanțări legate de importul extracomunitar de energie electrică și alte surse de energie curată.
• Asumarea unei coordonări mai profunde între operatorii de rețele- naționali și transfrontalieri- și planificatorii rețelei
• Simplificați autorizațiile pentru a facilita construirea rețelelor, inclusiv prin digitalizarea procedurilor locale și naționale
• Desemnați un coordonator european permanent responsabil cu asistența la obținerea și/sau livrarea
  autorizațiilor.
• Consolidarea instrumentului bugetar al UE dedicat exclusiv interconexiunilor.
• Dezvoltarea unor modelele de finanțare inovatoare și mecanisme competitive pentru a sprijini dezvoltarea rețelelor șiapariția de interconectoare, care nu se traduce direct într-o creștere a prețurilor pentru consumator (mecanisme de rambursare).

3.Decuplați prețurile energiei regenerabile și a energiei nucleare de prețul energiei generate cu combustibili fosili prin contracte pe termen lung

• În perioadele de criză, prevedeți un plafon al profiturilor din piață
• Decuplați prețurile energiei regenerabile și a energiei nucleare de prețul energiei generate cu combustibili fosili
• Păstrați sistemul de prețuri marginale pentru a asigura echilibrul eficient al sistemului energetic

4.Sprijiniți acorduri de cumpărare a energiei pentru utilizatorii industriali

• BEI și băncile naționale ar putea oferi contragaranții și produse financiare specifice pentru acorduri ale utilizatorilor industriali de cumpărare a energiei
• Creșterea disponibilitatea garanțiilor pentru risc
• Asigurați mecanisme competitive pe termen lung și dezvoltați platforme naționale de piață pentru
  contracta resurse și a pune în comun oferta producătorilor și cererea cumpărătorilor.
• Încurajarea punerii în comun a cererii de către consumatorii industriali

5.Sprijiniți producția proprie de energie a industriilor energofage

6. Asigurați integrarea sistemelor, stocarea și flexibilitatea cererii pentru a menține sub control costurile totale, cu o utilizare competitivă a surselor regenerabile

(Citiți și: ”„O provocare existențială pentru UE”. Decalogul lui Draghi: Salvarea economiei europene – investiții cât două Planuri Marshall”)

(Citiți și: ”Raportul Draghi: De unde poate scoate UE 800 mld. Euro anual pentru a-și finanța redresarea competitivității și setarea pe inovație a economiilor?”)

***