Datoria României – deficit prea mare pentru o piață internă de finanțare prea mică: dependență excesivă de împrumuturile externe. O comparație

Datoria publică a României s-a situat la 51,4% din PIB la sfârșitul lunii iunie 2024, potrivit celor mai recente rapoarte ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP), care semnalează o creștere a dependenței de finanțare externă:
cresc împrumuturile în valută și cresc datoriile față de creditori străini – o consecință a faptului că sistemul financiar local nu poate absorbi necesarul uriaș de finanțare al statului, generat de deficitul bugetar în creștere exponențială, explică specialiștii consultați de CursdeGuvernare.ro.

”Dacă ne uităm la datele BNR, creșterea datoriei externe provine de la stat. Datoria externă a firmelor se menține constantă. Statul în schimb se împrumută mai mult. Principalul risc este acela că în caz de înrăutățire a climatului internațional, ne va fi foarte greu să ne finanțăm”, a comentat Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.
”Nevoia mare de finanțare a României nu poate fi acoperită decât într-o măsură mică din surse interne”, a adăugat el.

Potrivit celor mai recente date MFP, datoria publică guvernamentală (calculată pe metodologie europeană) s-a situat la 860,1 miliarde de lei la jumătatea anului, ponderea datoriei externe urcând la 51,7%, – de la 50,8% la sfârșitul lui 2023, respectiv 46,4% înainte de pandemie.

România – datorie externă 53,2% din total; Polonia – 33,2% din total

În plus, ponderea împrumuturilor în alte valute a urcat la 53,2%, de la 51,8% în 2023, respectiv 48,8% înainte de pandemie.

Dacă ne uităm la situația Poloniei, spre exemplu, la nivelul primului trimestru al acestui an, datoria publică externă (în funcție de rezidența creditorului) era de doar 33,2% din total, iar datoria publică emisă pe piețe externe (în euro sau dolari) era de doar 25,3% din total.

Crește dependența externă pentru că sunt puțini cumpărători interni: deprecierea leului față de euro ne-ar doborî

Deși diversificarea este recomandată, un nivel prea ridicat a expunerilor în alte valute ar putea crea probleme pe viitor.

Un raport recent al băncii austriece Erste sublinia faptul că leul este cu supraevaluat cu 6% în raport cu euro. O depreciere a monedei naționale ar însemna o creștere a serviciului datoriei publice în euro.

După cum reiese din datele oficiale, datoria publică a României început să crească exponențial în contextul pandemiei. În 2020 s-au adăugat peste 11 puncte procentuale din PIB la datorie din cauza unui deficit bugetar foarte mare (9,8% din PIB), și a unei activități economice în scădere (PIB-ul s-a contractat cu 3,7%). Problema este că România a continuat să aibă niveluri foarte ridicate ale deficitului și în anii ce au urmat: -7,2% din PIB în 2021, -6,3% din PIB în 2022, -5,7% din PIB în 2023 și -3,6% din PIB în primul semestru din acest an (în condițiile în care în partea a doua a anului se va resimți și efectul majorării pensiilor).

Specialiștii consultați de CursDeGuvernare.ro avertizează că nivelul uriaș al deficitului bugetar duce la o creștere nesustenabilă a necesarului de finanțare, creștere ce nu poate fi absorbită de piața internă în condițiile în care sistemul bancar are deja cea mai mare expunere din UE pe datoria guvernamentală.

Acest aspect este admis și de specialiștii MFP, care explică în strategia de administrare a datoriei publice că resursele în euro și dolari atrase de pe piața externă au fost ”absolut necesare în condițiile unei cereri limitate pe piața internă”.

”Cu o datorie publică de doar 50% din PIB, față de o medie europeană de 90%, România ar putea spune că stă bine. Principala constrângere a noastră este însă că nu are cine să cumpere datoria. Avem o capacitate limitată de absorbție a datoriei. Sistemul nostru bancar este de cinci ori mai mic decât media UE și 25% din activele sale sunt titluri de stat. Necesarul de finanțare al României este mult prea mare”, au comentat experții, care nu au dorit să fie citați, fiind jucători pe această piață.

Împrumutăm inclusiv pentru viitor: Guvernul prefinanțează ca să-și asigure din nevoi cu un an înainte

Pentru a reduce riscul de a rămâne fără finanțare, într-un context fiscal-bugetar tot mai complicat, MFP a început din 2023 să prefinanțeze necesitățile de împrumut pentru acest an.

Astfel, în 2023 Finanțele au împrumutat 18 miliarde de lei pentru 2024, după ce anul trecut au fost necesare trei majorări succesive ale planului de finanțare (până la 205 miliarde de lei), pe fondul creșterii deficitului și a nevoii de consolidare a rezervei valutare.

Administratorii datoriei publice consideră că există motive de îngrijorare și pentru 2025, adoptând și în acest an aceeași tactică.

”În luna august necesarul de finanțare pentru anul 2024 a fost majorat la un nivel de aproximativ 217 miliarde lei, sumele atrase urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024 și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, se arată în raportul din iunie.

(Prea) Multe ieșiri pe piețele internaționale: cum arată finanțatorii

În primele șase luni din 2024, statul împrumutase deja 74% din necesarul de finanțare pe tot anul.

Mai mult de jumătate din sumele atrase au fost în valută – pe lângă emisiunile în valută de pe externe, guvernul a emis și certificate de trezorerie și titluri de stat către populație pe piața internă, dar în euro.

Ieșirile pe piețele externe sunt tot mai dese:

Iar prezența non-rezidenților pe piața internă a titlurilor de stat la maxime istorice, după ce în 2021 scăzuse la 16,6% din total, cel mai redus nivel din 2012 încoace.

***