Europa nu se grăbește să relaxeze regulile de concurență

Apelul lui Mario Draghi de săptămâna trecută pentru o relaxare a regulilor dure ale politicii europene în materie de concurență a provocat multe speculații că următorul șef antitrust al UE ar putea adopta o abordare mai relaxată a fuziunilor care ar putea aduce „campioni” industriali europeni.

În timp ce acest lucru poate depinde în cele din urmă de starea de spirit politică din Bruxelles și din capitalele europenei, Reuters arată că există puține indicii în acest moment care să sugereze o schimbare în acest domeniu.

Opinie din zona euro: slăbirea regulilor ar favoriza companiile franceze, germane și italiene

Consensul UE rămâne intact că politicile care vizează concurența, mențin prețurile scăzute și asigură condiții echitabile în cele 27 de piețe naționale ale UE sunt unul dintre puținele ”puncte luminoase” din economia aflată în dificultate a regiunii.

„Dacă slăbiți regulile UE de concurență pentru a construi companii uriașe, a crea campioni europeni, veți obține companii franceze, germane și italiene. Țările mai mici se vor întreba: Ce rămâne pentru noi?”, afirmă un înalt oficial din zona euro.

Anumite decizii – de exemplu cea care a ajutat un jucător din tehnologie împotriva concurenței chineze – ar putea fi viabile din punct de vedere politic, a spus oficialul, care a adăugat: „Dacă ar fi însă ca principiul să fie generalizat, atunci lucrurile n-ar funcționa”.

Analiștii Bruegel nu cred că Draghi vrea slăbirea regulilor, ci o altă perspectivă

Nu este încă clar, mai scrie Reuters, că ceea ce a propus Draghi săptămâna trecută ar fi o îndepărtare radicală de la linia actuală.

„Mulți din Europa îmi spun că raportul Draghi spune că avem nevoie de o aplicare mai lejeră a regulilor de concurență… Nu asta spuse el”, este opinia Fionei Scott Morton, de la thinktank-ul UE Bruegel.

Ea a subliniat propunerile lui Draghi de noi instrumente pentru a stimula aplicarea legislației antitrust; de a forța firmele să-și facă rețelele și produsele interoperabile cu ale altora; și cum să fie judecate riscurile, cum ar fi viitoarele lipsuri de produse, în orice decizie de fuziune.

„Există câteva idei noi și frumoase pentru a ne asigura că avem productivitate în economie și nu o grămadă de monopoluri leneșe, care percep prețuri mari și nu livrează”, spune Fiona Scott Morton.

Draghi despre negafuziunea Alstom-Siemens blocată de Comisie

În mult așteptatul său raport de 400 de pagini, Mario Draghi a menționat că „există o întrebare” dacă o politică viguroasă de concurență a împiedicat companiile europene să atingă amploarea necesară pentru a concura cu giganții chinezi sau americani.

Mario Draghi a propus ca viitoarele hotărâri antitrust să ia în considerare și alți factori, cum ar fi dacă o fuziune ar putea oferi noii entități mai multă putere investițională pentru a inova.

Întrebat însă dacă asta înseamnă că orice Comisie care ar acționape baza propunerilor sale ar putea aproba megafuziunea Alstom-Siemens pe care Comisia a blocat-o în 2019, Draghi a spus doar că „unele dintre motivele respingerii acestei fuziuni nu ar mai exista”.

***